CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

1-o. Personificarea nationalitatii roratme ;
2-o. Personificarea dinastiei oltene ; .
3-o. Personificarea Inceputurilorti Statului
Munténti...
Pe lUnga Negru-voda cella fictivii, poeticult'
Romulti alIt Terrei-RomiinescI, a mai
fostti unti alit Negru-voda, personagiu forte
realii : tatalti lui Mircea cella Mare.
Ammesteeandu-i. §i turtindu-i la unti
annalele nOstre ati produsii o monstru6sa enigma
, semi-adevërti , semi-rninciuna , din
causa crtrii a fostti peste putinta a strabatte
pen6 asta-di misteriulti primei formatiuni a
Statului Bassarabescti.
In secolulti XV , din care dat6,za materialurile
cella mai veal' cronice muntene ,
cunnoscute Ragusanului Luccari, mitulil hal
voda-Negru se accata de Alessandru Bassaralia
, adeca I cauta irntl refugiti de applicatiune
printre annii 1310 1360 (414).
Acestti principe avusese trei fit* : Vladislavti
Bassarabii, domnti Intre 1360-1370;
Radu Bassarabii, domnti Intre 1370-1380
(415), §i Nicolati Bassarabti , reposatti fara
domnia, pe la 1366 (416).
Allil douilea dintre ace§ti frati se numia
nu numai Radu, ci Inca §i Negru.
(414) Mai susil nota 396.
(415) Punemil aci numai ciffre rOtunde , fiindA-cii deplina
precisare a cronologiei princiare va cere o analisii special:1
in Cartea II. Despre fraternitatea lui Vladislavii i Radu
vei vedd mai giosil crisOvele originale alle marelui Mircea
in earl numesce pe cellii ilnteiu ,,unchiu" i pe cella allit douilea
tatrt".Despre filiatiunea lui V1aths1avd prin urmare
9i a lui Radu, din Alessandru Bassarabii, veli mai Rua nota
397 , pe lOngrt care F,d celle doue bulle papale din 1370 , in
Magaz, Ist., III, 132-133, unde se lice limpede , c Ladizlaus
Wayda Vlachiaeu era fiiu din prima cilsiitoria a repo-.
satului ,,Alexandri Wagdae in Vlachia." Astil-feliu intr6ga
genealogirt se restabilesce pe basea a o mulpme de documente
, i anume documente contimpurane, atrial esterne,
precumii i interne.
(416) Inscripliunea lapidarii ap. ,1incal, I. 329.
NOMENCLAT URA. 125
loct,
Fragmentulti documentahl , remasti dela
densulti In lipsa unui crisovil Intregli, sunit
ma In traducere din slavonesce :
Io. Radu Negrult voevodil, din gratia lui
Dumne;led domnulti tOtei terre unab ro-ro-
J, mane i ducele terrelora trans-carpatine
,,AmJati §i Fagara§ti". (417)
In paragrafulti precedinte noi ne Incredintaramti
degia, ca ducatulti. Amla§ului numai
sub Vladislavti Bassarabil fusese annessatil
pe la 1370 catra Muntenia.
Aa dOro, de§i fragmentula crisovului lui
Radu Negrulti nu ni offera nicT unti data cronologicli
, totu§i este evidinte ca s'a scrist.
dupa 1370, caci altt-fehu n'artl putO figura
acollo ducele Amlaplui".
Mai e de facutti o observatiune.
Cuventulti Negrulil" nu este tradusti In
slavonesce, ci se conserva intactti : Io Radul-Negrul
voevoda , bozsiiu milostiiu etc".
Acumti o Intrebare.
Negru fost'a 6re unti simplu supra-nume
anti acestui principe ?
Mai multi dintre contimpuranii sei In Appusti
ti'n
Resaritti all purtatti assemeni sobricheturi.
Celebruhl eroli anglesti dintre 1330
13 7 6, gr6za Francief pe eampia dela Poitiers,
se qicea Principele Negru", fiindti-ca purta
o armura de cul6re Inchisa (418).
Pe Osmanti, fundatorulti monarchiei ottomane
Intre 1290-1326 , Turcii Uhl chiamat
Negrulti In Intellesti de frumseta §i
vig6re barbat6sca (419).
(417) Istoria Terrel-Romeinescl, ed. Ioanidfi, II, 2.
(418) Saint-Prosper, Hist. d'Angleterre, Paris, 1838, in-8,
p. 200, 9i portretulfi pe tabella 18.
(419) Hammer, , Histoire de l'empire Ottoman, trad. Hellert,
Paris, 1835, in-8, t. 1, p. 107 : Ses cheveux, sa barbe et
see sourcils noire lui avaient fait donner des sa jeunesse le
,,surnom de Sara , c'est-h-dire le noir. Cette épithete appli