CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
nume commund, generalitatea dobanilorti.<br />
Nol desfidemil pe orI-cine a ni arraa<br />
unde-va unit singurti testuleta catti de midi,<br />
In care vre-una pastora serba, boemti, russti,<br />
bulgarti ski polonti, avêndu-;I caracteruhl<br />
sed nationala bine specificatti , sii fie numita<br />
vlach (11).<br />
Nicairr !<br />
Serbii ceI catolici i mahometanh din Bosnia<br />
satirka, une-ori cu epitetula de Vlachi pe<br />
Serbii cei ortodossi (12); dar causa acestei<br />
confusimh este, cA numaY Intro Români nu<br />
se gassescii peste Dundre mahometani séut<br />
catolici, totI pt3n6 la unula fiinda ortodossi,<br />
Matti nationalitatea identificandu-se aci cu<br />
religiunea, numele de Vlachti servesce forte<br />
naturalmeute ca unti attributa de ortodossiii.<br />
In tOte fonthnele istorice alle Slavilora<br />
farit esceptiune, termenuld V-1-h denOth pururea<br />
o fiuiitc curata latina , conservându-se<br />
acésth, numire Ohara acollo, uncle romanimea<br />
s'a desnationalisata en timpuld, dar totui<br />
n'a peritti Inca" traditiunea stingelui, bu-<br />
Hrt-OrA In Dalmatia ;i 'n Moravia. (13)<br />
Sit trecema la o altit serit de adversari.<br />
LW' Dobrowsky §i ha' Paiilii Schaffarik neminI<br />
nu le pOte contesta seeptrulti de regi<br />
ai limbisticei §i archeologiei slavice.<br />
1291 , ap. Teutsch u. Firnhabrr, 167 : universis nobilibus<br />
Saxonibus, Siculis et Olachis..." etc.<br />
(11) Miklosich, Lexicon Palmoslovenicum, Vindob., 1865<br />
in-8, p. 68, (Mpg multa bratairi de capii rempsce a adduce numai<br />
doue essemple in astii materii , carI i acellea se referä<br />
ambele la ciobanii Románi" de peste Dtuartre.<br />
(12) Karadz it' , Lexicon Serb ico-German ico-Latinum, Vindob.,<br />
1832, in-8, p. 68 : Srbi zakona Turskoga u Bosni i u<br />
Hertzegovini, a tako i oni zakona rimskoga, kako u Bosni i<br />
,,u Hertzegovini, tako i it tzarstvu Austriiskome izvan Dalmatziie<br />
zovu i to kao za porugu Vlasima brat'u svoiu zakona<br />
grczkoga<br />
(13) Jireczek , Entstehen christlicher B iche vont J 500<br />
bis 1000, Wien, 1865, in-8, p. 225 : Ms die Slovenen im flint-<br />
NOMENCLATURA.<br />
Ambit sustinti, cumti-di termenula V-1-h<br />
ant fi Insemnanda, In fehurite dialecte slavo<br />
germane, nu pe Latin!, ci pe Celt!.<br />
Dela acesti din urind In consideratiunea<br />
§ederk lora primitive In Gallia §i 'n Italia<br />
de susti, numele s'arti fi latitd apoT, Intr'unti<br />
moda abusivii, assupra nationalitatilora romanice<br />
posteriOre de acollo.<br />
Slavii §i GermaniI nu numescti pe Francosi<br />
§i pe ItalianI V-1-h din causa latinitatii,<br />
ci din causa celtismuluL<br />
Acésta.1 pe scurtit teoria liii Dobrowsky<br />
§i a ml Pauhl Sehaffarik (14).<br />
Ea se distruge §i mai pe scurtu prM o<br />
singura Intrebare.<br />
De cc Ore Slavii i Germanh numai pe<br />
Celth cei latinisati t-an<br />
numitti V-1-h?<br />
A;a, fiinda tréba, catil srt ni se demonstre<br />
mai tinteiu de -kite, printr'o argumentatiune<br />
peremptOriii, curnti-ca acestii termenti se va<br />
fi referinda strictamente la fonduhi celtica,<br />
érti nu la actuld de latinisare.<br />
Schaffarik i Dobrowsky affirmil , dar nu<br />
probclza,.<br />
Din contra, ei cada In pOccatulti de a cita<br />
ten Jahrhandert die Ustlichen Lmnder der thrakischen Halbinsel<br />
eroberten, wurden die Dako-Romanen des rechten<br />
,,Donau-ufers theils auf das linke gedrmngt, theils nach Westen,<br />
Norden und Silden versprengt. Ein Theil scheint merdlich<br />
von der Save, in die spater als kleine Walachei bezeichnete<br />
Gegend Slavoniens, ein amlerer gegen das adriatische<br />
Meer hingezogen zu sein, wo ein zwischen Dalmatien,<br />
Croatien und Bosnien gelegenes Gebiet ehemals Wlachien<br />
Mess Beiderseits wurden die Dako-Romanen slavisirt.<br />
Insbesondere waren the Morlachen, welches Wort aus Maurovlach<br />
(schw-trzer Wache) entstanden ist, urspriinglich<br />
solche Dako-Romanen; slavisch nennen sie sich noch jetzt<br />
Vlach, also mit jenem Gemeiona»zon . der bei den Slaven<br />
nseit jeher frr lidnier odor deren Stanonverw indte dblich<br />
war. Auch di nun gam; slavischen Walachen der miihrischen<br />
Karpaten diirften dhnlichen Ursprungs sein.<br />
(14) Safarjk, Slowanske, starozitnosti, Praha, 1837, in-8, p.<br />
196-201, 307-3. Dobrowsky, in Mdller's Nestor, Berlin<br />
1612, in-8, p. 183, Ti'n Jahrbitcher der L;tteratur, Wien, 1827,<br />
31