CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

278 PAMENTULU 51 POPORULU.
vismti aliti Dacilorti, scosti cu entuziasmd din
rfuletuld Cerna?
Peste a5teptarile ori-cdruislavisttl, tocmai
Cerna demonstra ca Dacii n'att fostil Slavi.
Dacica Diernd, daco-romana Zernd, co-
Ionia Zcrnensium" dupa cumd 11 Ikea iurisconsultuhi
Ulpiand In secoluhl III, cfindti
din ammesteculd elementelorti romane i dacice
Incepuse degia a licari limba roman6sca,
s'a pututd metamorfosa In CTerna
abia Intre annii 1000 1300, dupa ce se
Introdusese la strabunii nostri abecedaruld
liturgia ml Cid 11d.
Tad atunci i totu In Oltenia cata sa se
fi prefacutti din Zêrnd in CTerna o alta apa
cu multd mai volumin6sa, de5i mai putind
celebra, anume rtulti Cerna, affluintele 01-
tetului din districtuld Vdlcea.
Assemeni modificari erati CU atatti
mat
u56re, cu. chtti Inte llesuld de negru allil vorbei
êrna, dupa curnti vNuseramti, nici ptm6
asta 4i nu s'a perdutd de totti din limba
romfind, Inctitti moda slavofila a parintilorti
nostri din evuld media sciea f6rte bine ca
Têrna qicTerna Ins Omnd totd una
In secoluld de fata, anal ne cop1e5ise d'o
data furia gallomana, fie-care Radu vrea sa
fie Rodolphe, érti reposatulti Assaki mersese
pen6 a (lice ca cetatea Nchnta este la forteresse
de Saint-Germain" (429)5i dinteund
përlii a lutMartimi facea Lamartine"(430)!
Totu5i francesismuld a avutd o vëlfa abia
de cati-va anni, halt a fi ciltu-51 de putinti
limba ecclesiastica i officiala a terrei, pe
candti actiunea slavismului fussese la noi
secolara la curte biserica.
(429) Nouvelles historiques dela Moldo-Roumanie, Iassy,
1859, m-8, t 1, p. 81.
(130) I5id , 37.
Und riuletti Invecinatti cu Cerna ni p6te
servt ca essempluhi cell(' mai nemeritti pentru
a ne incredinta, In ce chipd nu numai se
desfigurad numile assernnate In sond cu
celle slavice, derd sé traduceati pe de'ntregulti
nesce termini aT nostri cu totuld differiti
din puntuld de vedere foneticti.
Arborulti plopti (populus) a datii nascere
la o multime de nurni topice In Romania :
Plopand, Plopant t, Plopeni, Plopésca, Plopesct,
Plopt, Plopiè, Plopu.sorti etc.
Mehedintuld mai In specia posseda und
munte Plopt apr6pe de hotard, und satti
Plop in plassa Dumbrava, totti pe acollo
unti altti munte Plopt i und priti Plopt In
plassa Ocolti (431).
Plopulti slavonesce se chiama topol.
Eccë d6r6 ca din celle multe plopane alle
Mehedintului, celhi putind una trebuia sa se
topolisqe In urma secolului IX, 5i acCsta s6rte,
ba tocmai In aceia-5I plassa unde essista
und pftiti Plopi, a avut'o anume pittoresculd
riuletti ce se vOrsa in Dunare 1nga Cernetti
i pe care degia in cris6vele dintre
1350 1400 noT 11111 citimil sub botezuld
slavicti de Topolnitd.
In cursit de 54pte secoli de cirillismti official-it
i ecclesiasticti In Romania pênë la
Mateiti Bassarabd iBasiliti Lupulti, fara sa
fi fostd nevoid de cea mai slaba intervenire
etnografica din partea Slaviloril, ci curatti
numai pe callea culturala, a fostti destullti
timpti pentru a applica acOsta cop1e5itoria
procedura de traductiune maT peste tOta Intinderea
territoriald a Dacia.
Slavii puteati sa locuesca In China sOd
in Brasilia, ti totui noT, gratia unui altolu
(431) Frun4.scu, Diet. top., 363.