CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

148
until dregetord and met', i va fi petrecutil
acollo trei anni, séd duoi, séa unuld, i va
voi a se Int6rce In clissele sate bisericesci,
acella sa fie liberd a veni, affara numai de
7
cei ostmditi pentru crimele urmat6re : décd
va fi lucrata contra domnieT melle , séri va
fi gefuita pc dregkoruld mea , sea va fi
ucciclast, sCa furti de celle sacre, sea este
7roba cumperata cu pitim'enta, séa rapitora
de feci6ra, unora ca acestia nu li se acc6rda
libertatea aci fagaduita ; Crd de va fi eineva
oscinditii pentru o altii-feliu de crima,
atunci sa-mi rapporteze despre eliii economuld
cliseloru sate ca se-i dad credinta mea ;
acestea t6te de mai susd se Intaresca cu credinta
si cu porunca domniei melle, ca sa fie
nestremutate si
neclintite pentru cata timpit
nva lrâi popa kyr-1Vicodemi , precuma
dupd mOrtea Int in toti annii viuetei domniei
melle , 4rd dupe, reposarea domniei
rnelle etc. (494)
Donatiunea venitului unora vttme de peste
Oltil este Crösi una fapta pe cata se 'Ate
de autenticd, constatata printr'o lunga seria
de diplome d'alle TismeneT, incependd dela
Mircea cella' Mare si pene mai Inc6ce , de
cari sunt pline pachettele Archivului Statului
veclna condica a acestei monastiri (495).
Cadelnita cea daruita de catra Imperatuld
Sigisrnunda nu mai essista, dupes cumd ne
assicura d. Alessandru Odobescu, cella mai
profunda cunnoscetora allil anticitatiloril
plastice din Romania.
Mai pe scurta , affara de miraculasa tre-
cere prin rugd si de essagerata ciffra a mosielorti,
t6te celle-l'alte detaTuri din legenda
(494 Vecli originaluld in amen Archivä Istoricii, I, 1,71.
(495) Unele s'ad i publicatii in Venclin, 121; in Archiva.
Istori( d, I, I, 19 ; I, I, 30 ; etc.
PAMENTULU 51 POPORULU.
lui Nicodema, asa precuma ni-o transmitte
Paula de Aleppo , sunt de cea mai rigur6sä
veritate istorica.
0 particularitate e f6rte remarcabild.
TismOna n'a conservata nici und actii
dela Radu-Negru, ci numai dela filu-sed Mircea
cella Mare ; nici unt actit dela tzarulti
serbeseti Lazard, ci numai dela successoruld.
sed Stefant ; Mei una acta dela imperatula
Sigismunda pend la 1406, ci numai dintr'o
epoca degia dupd m6rtea fericitului Nico-
demt.
totusi se probOza documentalmente ,
chiarti prin diplomele celle in fiinta, cuma-ca
TismCna avusese cris6ve dela Radu-Negru ,
dela tzaruhl Lazard , dela Imperatuld Sigismuncld
Inainte de 1406.
Uncle sunt elle i ce s'ati fecutd ?
Unica esplicatiune possibihi a acestei disparitiuni
din Romania a mai tuturord actelorti
din secolula XIV , pe candii celle
din secolula XV totd mai essista , sunt resbellele
esterne i luptele intestine pe territoriula
munténa intre 1380 1400.
DOca nu le putea pastra in micla.loculd
turburarii generale o quasi-cetate, null stancosa
castella ca monastirea TismOna, apol
cumd Ore sa nu le fi perduta particolarii !
Eccé de ce dela Radu-Negru nu ni remtme
mai nici und monumenta graficti , i nici
macara dela primula sea fiiu Danii Bassarabt,
fratele i predecessoruld marelui Mircea
(496) ; Ora dela acesta din tuna dOca
(496) Amiculd nostru d. Gr. N. Mann un assicura inteo
ty, clunii-cii la Eforia Spitalelord din Buccuresci s'ard fi afflândil
unu crisovii slavicd originalii dela Dalai, fratple lu
Mircea (pull Mare. Gratid amabilitEtil unuia dintre efori, d.
Gr. Cantacuzino, amC vd(Jutti actuld in cestiune, pe allil cdruia
dossii unit anonimii modernd a scrisil in adevdrii urmaIt6rea
comicrt notitil: DupI cronologia terrei (?) acesta trebue sd fie
Dana II (?!), predecessorul ii i frate mai mare alit' lui Mircea