CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

stice alle genului poeticil consista In a imagina
rapporturi Intre diversitati.
Assemënarea norninala Intre Bass-arabia
§i Arabia, ce-va in feliuld sed ca suspinele
bradului carpatind dupa veunil cedru din
Liband, a fostd motivuld unel creatiuni de
acésta naturd.
In diplorne , In cronice, In proza vécului
de mild-loci:I, noT nu gdssirnd nicairl §i nicT
o data arabisarea Terrel-Romanesci.
Ea ne Intimpina unicamente In operele
fantasid, §i anume :
1-0. Ballade bulgaro-serbe ;
2-o. Chntuld Nibelungilord ;
3-o. Rebusuld capetelord negre, carele In
faptil,
ca §i eraldica Intréga, nu este death
o poesia zugravita.
Acésta revista a fontânelord ni permitte
a privi ,Arabia" ca numele poeticil allü Muntenid
In evuld-medid.
in adevérd , In data ce aceTa-§1 ideia se
Incerca a e§i din sfera imaginatiunii pentru
a Intra In carriera limbagiului vulgard , o
vedemd mantinendu-se numai pe giumaate.
A§a In crisovulti serbescd alld tzarului
Stefand Du§and de pe la 1350, séri In cronica
maghlara a lui Sinond Kkai din secoluld
XIII, Muntenii remand negri, Inse el nu mai
sunt Arabi, ci Tatari ski Cumani, adecd dispare
cela-ce constitula prin escellinta poesia
numclui : Bass-arabia.
0 transitiune §i mai prozaica , qi mai putind
imitativa, §i mai apropiata de realitate,
ni se presinta In Kara-Iflak, dupa cumd ne
nurnescd Ottomanii.
Aci nu mai sunt nu numai Arabil , fara
earl Bass-arabia Incet6za de a mai a-Ma prin
consonanta avgntuhl inchipuiriT, d6rd nu
mai sunt nicimacaril Negri-Tatari sal Ne-
NOMENCLATURA. 109
gri-Cumani, ci curatit §i simplu: .Negri-Romdni.
Este aceia-§i apa, lipsita Inse, dupa o Indelungata
curgere, de accessoriele pittoresci
alle isvorului.
In secoluld XIV , stabilindu-se pentru
prima 6rd In Europa , Turcii s'ad clocnitd
Intre Dui-tare §i Balcand cu puterniculd
bellicosuld voevodatit alld Bassarabilord.
Degia de pe la 1370 istoria cea mai posi-
tiva, unit crisovil domnescd si o bulla papala,
ni arréta pe vulturuld muntend Invingendt1
Intr'o lupta peptu la peptil pe semi-luna ottom
and,.
Muradd I, gr6za Grecilord , Slavilord
Magbiarilord, fusese battutd atatd de cumpail
de catra betranuld Vladislavd Bassarabd
, Incattl mersese vestea penè la Roma
(357).
Cea anteia cestiune, care trebula sa misce
pe Turd In fata acestord Indr5citT Munteni,
a fostd firesce : eine sunt i ennui se
cbiama ?
0 assernenea Intrebare nu se putea adressa
din parte-le, decatti numal d6ra vecinilord
nostri Serbi §i Bulgarl , earl ne cun-
nosceat maT d'apr6pe si
cu earl mnil Otto-
manii , prin consecinta positiunii geografice
respective , avead o cunnoscinta anteri6ra.
Respunsuld Bulgaro serbilord , imperiosamente
dictatt prin propriuld lord puntd
de vedere, a fostd :
(357) Diploma Ladislai Vaivodae an. 1372 in Fridvatdszkj,
83, r,4 Fejer, IX, 4, 477: cum exercitu nostro viriliter
contra saevissinws et infideles Tlwrcos ipsosque inva-
,,dendo etc.' In Baritz, Transilvania, V, 67, printr'o erróre
a editorultif , acestii actil este publicatfi in doue estracte,
ca i ciindi arui fi doue documente differite. Bulla Urbani
V in Magaz. 1st., Ili, 131 : Nimpios Turquos catho-
Hese fidei hostes pro Dei et praefatae sedis reverentia per.
1,sequeris, et tuos reputas inimicos.