CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

5o
3-o. Tdisese marnainte de Raduld-voda
de Terra-Muntendscd;"
4-o. Altii se riisipirit prin ton,' Terra-
Muntenescd ;
5-o. Mai v6rtosti In Terra-Muntenescd
si minunate mönästiri a flicutti" ;
21
6-o. Mutarea acei sfinte ic6ne din Ta-
rigradu In Terra-Muntenescd ;
7-o. Top egumenii din Terra-Muntenescd"
;
8-o. T6te möniistirile Terret-lifuntenesd"
etc. (93)
Nu ne pogorImil In timpii mai de dinc6ce.
Ni agiunge a fi probatti , ct 'n secolulti
XIV, décä nu i mai Incollo, numele de Muntenid
era totii atätil de communti pe malurile
Oltului, ca i acella de Terrd-Romdnescd,
cAPndtt treptatit In desuetudine cu forte
multu mai thrcliti, d'abia §i d'abia dupA
1700 (94).
Muntenza, tradusit latinesce In stihi diplomaticti
prin Thansalpina , servi toth In secoluhi
XIV vecinilortt nostri Unguri pentru
a Impune Terrei-Romanesci o denominatiune,
care s'a piistratti pen6 astii-qi In graialii
maghiarti, anume Havas-Alfold, adecd Munteniii-de-giose,
de§i acestil termenil circu16z5,
la dCniT, ca i la noi, In concurrintrt
cu Olah-orsTag, adedt Romrtnie(95).
(93) Archiva Ltoried, I, 2, 133-150.
(94) Radii Popescu in Istoria Terref-Romdnesci, ed. loanidu,
Bucur., 1859, in-8, t 2, pant': la p. 344, este plinil la totti
passuld de Muntent i Torra-Muntenéscd.
(95) Unti memorid din secolulti XVII in Rainy, Magyar
entlikrzetes irasok, Pesten, 1816, in-8, t. 2, p. 18-19 :
zen Doctor Ferentz vált Batori Sigmonal, midon Havasal-
folabe ment haddal, ha ott amaz hires Tyrannus Mihaly
Vajdaval, ki egyOb arant igen vithz Fejedelem volt, mind
kilt Otah Orszcigokue birto etc. Bassarabii, cândIi seriead
unguresce, adrnitteatiet-inOI numele Havas-Alfold, bunii
Ord inteunti actil delaConstantinti-vodil§erbanti in Kemény,
Notitia Archivi Capituti Albensis, Cibinii, 1836, in-8, t. 1,
PAMENTULU i POPORULU.
E-
Litteratura ungarA pene pe la 1500, mai
cu s4mit cea istoricii, a fostil totd eminamente
latifl, incättl fi a-nevoiä a
verifica In ea essistinta unel vorbe curatti
maghiare ; dar acésta nu ne Impedeca de a
puté dovedi, prin probe indirecte f6rte ponderOse,
ve chim ea cuventului Havas-Alföld.
ita
cumd.
1-o. T6te monumentele litterare alle Ungariei
din secolulti XVI, candii se ivesce acollo
prima mirare intellectuala Intr'unti
intellesti nationalti, numescti In unanimitate
astti-fehu T6rra-Romänéscd, ceia-ce ar6td cu
destula elocint, cit insIV espressiunea este
cu multti mai b6tranä.
2-o. Muntenirt-de-giosil' (Havas-Alf61d),
implicit necessarmente , cumti-cii Moldova,
cea-l'altd,
provinciit romang, dela Dun-dre ,
era consideratrt In acella-§i timpti de cittra
tin gun c a Munt e ni a-de-sus/I (Hav s-Felsöfuld),
dupd cumti, In adevOrti, o §i desemnézit
superioritatea'i orograficit; fiindti Inse, ci o
assemenea numire, pe care noi n'o affliimil
nicrtiri In vre-una din sorgintile secolului
XVI, perise chiarti din limba cea viuA a poporului
maghiarti Inainte de 1500, este dérö
evidinte, ca ea trebuia fi flicutit traiulti
Intr'o epocrt anteri6rA : pe la 1400 ski maT
Incollo.
3-0. Crttrii 1450 ideia .Minzteniei-de-giosti
era degia trecutii dela Unguri la Poloni, earl
ati applicat'o, negreitti, In simtulti propria
lord positiuni geografice, adecä pe Moldova
p. 18 : ,,My Constandyn Vayda, Isten KegyelmessOgebia Havas
Alfdldénck Ura etc." Cf. cronica lui lano Bors in
Kemény és Kovacs, Erdélyorszay' törUnete'i'tara, Kolozsvartt,
1837, in-8, t. 1, p. 179 etc. 7'rausrhenfels, Deutsche
.Fundgruben zur Grschichte Siebenbiirgens, Kronstadt, 1860,
in-8, passim. Cf. Heltai, Historids Enek, Kolozsvart, 1577,
in-1, pass., etc.