CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

azarda o opiniune, mai multti decatil plausibila,
assupra originiT termenului V-I-h.
SA stabilimit mai anteiti, ca unti puntil preliminariti
d.e prima importanta, cii. Germanii
cunnoscusera pe Romanii eel vechi oi
apol
pe popOrele latine moderne cu muittI inainte
de Slavi.
Ciocnirile Teutonilorti cu Italia eratti fOrte
desse i fOrte crancene, pe candti nici nu se
plAmAdise essistinta nominala a Slaviloril.
Prin urmare, termenulli V-I-h, In Intellesti
de Romanus sii Latinus , Slavii l'ad luatti
dela Germani.
0 data fiindtl a§e(lata adsta basa, care offera
tom certitudinea -Luta assiome istorice ,
incatti arl fi absurdit a pretinde contrariult,
trebui sA recurgemil acumti. la ftmtanele tentone
celle mai apropiate de epoca formatiuniT
dialectelorti germanice.
Ne isbimti necessarmente de Biblia gotica
a lui Ulfila din secolulti IV.
Cercetandti acestti tesaurtl de filologirt,
afflamit In did unti singuru-singurellti cuventti,
din care se deduce termenulti V-I-h.
Este radicala val, Insemnandu : a stapani,
a domni, a regi, de -uncle vine val-clqfni, forta,
dominatiune, stapanire. (19)
De acollo deriva, fara cea maT mica modificare
fonetica a radëcinei, tote formele
germane alle termenului V-1-h.
La Scandinavi, Italianulfl sell Francesulit
se numescti Val-r §i Italia s611 Francia Valland
; In limba germana media : Val-hes ji
(19) Gaugeng0, Aelteste Denkmiiler der deutschen Sprache
erhalten in Ulfilas, Passau, 1349, in-8, t. I, p. XLVII.
Gablentz u. Loebe,Glossarium der gothischen Sprache, Leip-
zig, 1843, in-4, p. 184. Mal* cu s6mil. veiy: Diefenbach,
WOrterbuch der gothischen Sprache, Frankfurt, 1851, in-8,
t. 1, p. 175-7, unde adduce in comparapune,intre celle-l'alte,
cuventulii persica : vcild,magnus, excelsus.Pentru radicala
NOMENCLATURA. 33
Val-holant, de uncle adiectivulti Val-hesc, din
care s'a formatti modernulti Welsch ; §i a§a
mai Incollo.
Mai pe scurtti , Roma dominandti lumea,
27Romanos rerum dominos" (20) , pe candti
all cunnoscut'o TeutoniT, acesta trassurrt caracteristica
de stapanire universala s'a resfrantii
In numele germanicti all! tuturorti
Latinilord.
Primindil mai tarqiii dela Teutoni terme-
nulti SlaviT applicatti la rôndulti
V-1-h, l'a!
lora catra Roma §i crttrrt toti fliT ei, eel mai
aprOpe de centrulti Europei: Italiani, Francesi,
Romani.
Dar renumele cresce prin trecere din locii
In loci".
La Germani V-I-h desemna numai regalitatea
Romei la Slavi , pe 1ngit acCsta notiune
de imperiti, s'a mai broditti acea de colossalitate.
Volot , care nu este decatit o forma fOrte
ordinaria a numelui Voloch (21), Insemnéza
In limba paleo-slavica pe gigante (22).
Ecc6 ce Inalta conceptiune manifesta ter-
menulti V-1-h, sub care ati fostii cunnoscute
Slavo-Germanilorti tOte nOmurile latine, Crti
mai cu deosebire Romanil.
samscritii, Eichoff, Parallele des langues de l'Earope et de
l'Inde, Paris, 1836, in-4, p. 328.
(20) Virg., Aeneid., I, 282.
(2I) In cronica russg, a lul Nestorii, dupii manuscriptele
celle mai vechi, in boat de Woloch se pune Wolot, precumii
arrdtit Schlözer, , Nestor, , Göttingen , 1805 , in-8 , t. 2 , p. 81 ,
Tatisczew, Istoria Rossiiskaia, Moseva, 1768, in-4, t. I,p.
306.in bulla papalii din 1234, ap. Theiner, Monum. Hung.,
I, 131, totil astil-ferfu se numescd Romhnii : ,,quidam popnli
qui Walathi vocantur... cum eisdem Walathis. . ." Volot
se contractii slavonesce in Vlat, ea 0 Volochin Vlach: veqi
Miklosich, Lex , 66.
(22) Czulkow, Abevega russkich suievierii, Moskva, 1786,
in-8, p. 69: Woloty, sii straszilisczabyli velikany i znaczili u
Slavian toze czto u Grekov giganty".Cf. Reiff, Dictionnaire
Russe-Franois, Petersburg, 1835, t. I, p. 89 : Wait
ou Wolot, géant."
5 I