CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

52 PAMENTULU 51 POPORULU.
distü polonti Sarnicki nu se sfiea a o deduce
: a multitudine gentium " (102)
Prima cunnoscinta mai officiald a Polonilora
cu Muntenia , de care'i despartia territoriulti
Moldova, avusese locti sub Mircea
cella Mare (103).
Astil-felfu Multany cata sa se fi formatti
pe la finea secolului XIV.
Tr ansalpina, Hav as- Alf old, Multany, , aréta
cä apr6pe Europa Intréga cunnoscea pe atuna
Térra-Romanésca mai allesti sub numek
topicti de Muntenid.
Engel ni spune, cä Serbii o numiati Blacho-Taplaninska,
dar pastréza cea mai adânca
tacere assupra fonttmei, din care va fi scosti
ac6sta informatiune.
Caa-ce '1* 5i mai originalti decatt t6te, este
ea, falindu-se a fi consultatti cronicele manuscripte
serbe, eliti vëdesce totti-d'o-data cea
mai grossa nescire de limbele slavice, traducendq
Blacho-Taplaninska prin Romania
Valléna", pe ctindu planina Insemn6za serbesce
ce-va diametralmente oppusti : nu
ci munte (104).
Bietulu Engel, printr'unil qui-pro-quo de
tOtii frumsetea, confundase gicerea slavica
planina cu locutiunea latina :
planum! (105)
Apoi pentru ca errOrea sa parr), 5i mai ciudata,
ellti mai adauga cu gravitate, ca Terra-
RomanCsca s'a gisti Vdlldnd anume spre di-
(102) Ad calcem Dlugossi, Lipsiae, 1711, in-f ,t. 2, p. 919 :
Puto autem Multanos a multitudine gentium, quae eo confluxerant
temporibus Romanorum , et varietate confusiuneque
linguarum sic appellari.
(103) Mai susii § 1, notele 26, 27.
(104) Karadzit', Lex , 505 : Planina, der Bergwald, saltus,
mons silvosus".
(105) Acatal observaliune a filcut'o degia BOsler, .Thnn.
Stud., 304 : Planina aber ist sl. Gebirge und unabhiingig
vom lat. adj. planus".
stingere de cea Munténd din Tessalia (106).
Sincaiu i Seulescu cautati la Pindil contrastulii
Ungro-vlachiet, Engel pe anti Muntenid!
In faptii Blacho-Taplaninska este o traducere
din littera In littera a espressiunii : Valachia
Transalpina.
Fiindii Inse ca astä din urma occurge pentru
nteia data In diplome d'abia In seco-
Mil XV (107), erg mai 'nainte vedemti pururea
numai Transalpina, fara Ylachid (108) ,
urméza 16,r6 de sine'51, cumtl-ca Blacho-Taplaninska
este unit termenti modernti , ceilti
multil de pe la 1500 (109), Incatil. nu ne p6te
preoccupa In materia de fata.
Amhi agiunsti acumii la ultima, cea mai
interessanta i cea mai necunnoscutil numire
munténd a Terrel-Romanesci : Vrancea.
Asta-cp a5a se chiama t6ta regmnea muntOsa
a districtului Putna, formtmdii unit cacti
de ciocnire Intre Moldova, Muntenia 5i Transilvania,
peste totti vr'o optii-geci de sate 5i
catune.
Traditiunea Inse n'a uitatti Inca timpult,
canda ac6sta plass& era cu multil mai mare.
Vrancea din vechime , (lice d. bowl
Ionescu, se Intindea din apa Milcovului
pen6 d'assupra Odobescilorti , i apoi linia
Magurei pe drumubl Vrancei prin satele
GiarI5tea, Tifesd, Satulti-noti, Crucea-de-
susii, Movi1ia, Marginea Paunescilortl 5i a
Ruginesciloril pênë'n Trotu5il , copprin-
(106) Gesch. d Wal., 148 : Die Serwier nannten die Walache
y Zendia Blachozaplaninskaia, d. i. die ebenr Walachey,
im Gegensatz der gebirgigten am Hamus
(I07) Mai snail § 1, nota 49.
(108) Mai susil § 1, notele 27, 29, 44, 90, etc.
(109) Se intrebuintdzii in diplomaticii mai cu deosebire in
secolii XVI i XVII Vedi Kemény, Notitia Ar biro. passim.
In secolulil XIV :lie o datil. In secoluld XV fOrte