CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

0 data, demonstrându-se filiatiunea Bassarabiei
dela Pruta din Bassarabii dela Oltd,
remane ca in Cartea II säurmitirimil mai departe
cu luminele criticei originea acestei
illustre famillie , érd pene atunci Incai de
Bessi arna scapata pentru tota-d'a-una.
Ceia-ce '1 §i maT curiosii , este c'd tocrnai
natiunea, carila precipitarea filologicil IT attribuTa
cu atata buna-vointa paternitatea
Bassarabiei, nu se vede de niegiri a filOcuitii
vre-o data pe malluhi nordica aflil Istrului.
Bessii , deveniti famosi In vechime prin
cea mai selbateca ferocitate, trãia in muntiT
Balcani, de unde Intindead din canal.'
In canda escursiunile de hotia ptla6" la Du-
nare,
dar nu mai Inc6ce.
Sub Augusta navallirile lora supe'raa
multil pe nenorocitula Ovidia , essilata In
Dobrogea de astg-ch, espusa atund la préda
Sarmatilora despre gurele Dunarii, a Dacilora
din regiunile astre si a Bessilora despre
suda:
Si quis adhue istic meminit Nasonis ademti ,
Et superest sine me nomen in Urbe mem,
Suppositum stellis nunqualn tangentibus aequor,
,
Me sciat in media vivere barbaric :
,,Sauromatae cingunt fera yens, Bessique Getaeque,
Qaant non ingenio notnina digna meo 1" (184).
Peste patru secoli ei l'Ocuiag totti In Dacia
ha.' Aureliana, unde a reusita pe la 400
crestina celebruld episcopil Niceta, funddd
acollo cate-va templuri, dintre earl'
Intr'unula officiaa Grecii in limba gréca ,
In cella-l'alta Romtinit in limba româna,
In cella de anti treilea Bessii In limba bessica
(185).
(1h4) Tristium 1. III, el. 10. Cf. Strabo,l. VII, c. V, § 12.
Despre tote popUrele, elite all fostil stabilite vre-o datil
lbngà Duniirea de giosii, veiy ,Katancsich, De Istro ejusque
adcolix, Budm, 1798, in-4.
(185) Vita S. Theodosii, in Pagius, t. 2, p. 0, ap. Schaf-
NOMENCLATURA. 71
Intr'una cuventa , numal in Bessarabia
ei n'aa fosta in vecii vecilora.
Prin urmare , chiara Bassarabii sa nu fi
domnita la Chilia , i tota Inca BessiT flU
aveati ce cauta In Bugiaca.
Marele incaTu qice Intr'una loca. :
Póte fi, ca Bessii din Tracia, unde lOcu-
,,Iaui maT'nainte ad trecuta In partea Da-
,cieI vechi, ce se chiama acumaBugiaca,
ca dela densii s'a numitd ac6sta Bessara-
,,bia. Bissenii, call se puna Impreuna cu Ro-
17mânii In diplomatula lui Andrea II, craTulti
Ungariei, se vikla a fi fosta remasite de a
Bessilora" (186).
Pote fi, ca Bessii ati trecuta, d6ra Bissenii
se veaa a fi Bessi,o admirabila contradictiune
Intre termini : una lucru evidinte consecinta
unei simple possibilitdti !
POte fi, de ce ?
Se vede, de unde?
Bissenii, pe carT actula din 1224 , citata
de Sincaiu, IT mentiondza in adevëra asegati
anume In Transilvania la und loca cu Romanii:
silva Blacorum et 13issenorum4(187),
era unui tribii orientala alla Pecenegilora,
pe care tota acollo i total allaturi cu Romanii,
adeca Inteo positiune identica din punta In
punta, Ilia asega la 1158 cronicaruhl ger-
farik , Abkanft d. S'amPn, 71 : In primo temploDaudes
Dei graeca lingua personabant , in altero Bessi sermon;
suo praeconia canebant , in tertio Armenii numini suppli-
,,cabant." In acestil preposil passagiu , pe care nemini
incii nu Pa inteiiesti pane acumit, Armenii nu sunt Armee,
earl' n'aii locuitit nici o datil in Tracia, ci anume Macedono-
Romani, call pane astrt-di pronunpi Armanii in boat de Ro-
manic. Este prima mentiune positivii despre romiinimea de
peste Duniire. In Cartea II noi vomii reveni assupra-i , mai
adducendit in astii privinVi unit altti testa, nu mai pupa. importantil.
(186) Cron.,I, 70.
(187) Endlicher, Monum., 422.