CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

116 PAM ENTULU 51 POPORULLL
suum Daniam et incolas Danos a se , qui
12
Dan dicebatur, appellavit" (390).
Ne-art copprimle oboséla, dAea ne-amtl
Incerca sa insiramil aid numai a 4ecea parte
din t6te essemplele analege cunnoscute !
Multimea , s6ui mai bine universalitatea
lorg ni permitte a le formula Intr'unii feliu
de lege istorica constanta , astg-feliu Ineatti
departe de a ne mira In fata unui Romula
la Romani sell a unni Negru In terra Bassarabilorii,
no! aril trebui din contra sa restauramg
aceste mituri prin divinatiune , déca
se Intempla cumti-va sä le fi neglesg cronicele
i legendele.
Pop6rele ag unele fabule alle lorg necessare.
Aceia-si prin vita, prin tipg , prin vorbrt,
prin datine, prin territorig , prin tendinte ,
ori-ce nationalitate , simtindu-se a fi o singurg,
famillia , 1I Inchipuesce a le fi mostenitg
pe tete acestea, de'mpreuna cu numele
commung , dela ung singurg tata , perdutil
In Intunereculd timpilorg, derd ai earn% fii
si nepoti , uniT mai norocosi au Intemeiatil
dinastia princiarä, cel-Palti mai de rOndii ail
formatil poportl.
Asa crecleag Ebreii , Grecii , Germanii ,
Slavii, Scandinavii, Romanii, t6te nemurile
din tete partile lumii, basandu-si fictiunile
respective pe acella-sl mobilit psichicti , Infiptil
In natura umana generalrt.
Una din celle mai vechi cromce rornane,
scrisa slavonesce pe la finea domniei lui Stefang
cellg Mare , (lice ca Romani! venisera
din Italia Inteo epocg, immemoriala sub con-
(300) Chronicon Erici in Langebelc, Scripores rerum clanicarum,
Kopenhagae, 1792, in-4, t. 1, p. 147.
ducerea a duo! fratt : Romana-voda- si Vlachità-voda
(391).
Cine Ore sa fi fostil aceihi voda-Romana?
Inainte de Romani" Musatg, urcatg pe tronulg
Moldova pe la 1390 , istoria cea positiva
nu ni arreta la Romani nici ung principe
cu acestil nume.
Cine Ore sa fi fostg acelhi vocIA-Vlachita"?
Nu numai o nascocire In fondg, dérti pesn6
si'n forma, cad' nici o data ung assemenea
nume n'a figuratil In annalele sell In diplomele
romane.
Voda-Romanii este Romanus.
Vodd- Vlachitd este Nachus.
V oda-Romana §i voda- Vlachitä sunt pentru
Romani ceia-ce att fostil Bohema pentru
Boemi, Lecha pentru Lesi, Chrovata pentru
Croat!, Magoga pentru Maghiari, Saxneata
pentru Sasi, Suapa pentru Suevi, Wandala
pentru Vandal!, Dana pentru Danesi, Ellena
pentru Ellen!, Romula pentru Romani ,
etc.
inse precumg tot! Romanii tsi dedeag numele
genericg de Romani' §i precumg tutu-
rorg Romaniloril sträinii sliceati Vlachi,
totd
asa Muntenia mai In specia, terra Bass-arabilora,
era cunnoscuta de giurg lu giurg, Serbilorg,
Bulgarilorg , Ungurilorg , Austriacilora,
Turcilorg, sub epitetulg de Ndgrd.
öre acestt negrisma nu trebuia la rOndulg
sett idealisatti, preening fusesera idealisate
romanismula §i plachismula?
(391) Slcazanie vkrattzeo moldavskich gosudarech, Pe care
Engel, Gesch. cl. Wal., 32, a cunnoscut'o dupl. Schlozer, Allgemeine
Weltgeschichte, t. 50, Halle, 17d5, in-4, inse a cunnoscut'o
fir s'o fi ine11esii sIl utilisatd.S'a publicatii intr6gii
testualmente in Lietopis Russkaia Voskresenskago
spiska, Petersburg, 1793, estractii pe largii in Karamzin,
t. 4, nota 388.Despre originea acestei cronice vedi
stuthulfi nostru Domnila Elena, in diarulil Tralanti , 1869,
nr. 75, p. 302.