CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

332
Pgne' unde an la'cultu Gojii §i Gepiclii in Dacia (pag. 315 sqq.`; etc. etc. etc.
Tote acestea ne interessä pe noi in acellali gradu ca i pe Slavi , pe Gerrnani, pe Greci , pe ori-ce alt5.
nationalitate.
Catu despre cestiunile propriu disc romane, va fi destulln sA amintescu er65i numai vr'o doue-trei, assupra
ckora domnise pene acumu cellu mai profundu intunerecu.
Bund-Ord
Intinderea territoriala a Munteniei pgil la )tlarea-négra (pag. 1-9, 25-26);
Copprinderea Fagarapluz de cdtrd banii de Severznu pe la 118o (pag. io-13, 42-44, 119-120);
Originea termeniloru Vlach (pag. 29-34), Ungro-vlachni (pag. 36-45),;Bassarabici (pag. 61 sqq.) etc.;
Derivaliunea olténa a dinastiei domnesci din Moldova (pag. 84-95);
Negru-vodd ca mitu §i Negru-vodd ca realitate (pag. 114 sqq).
Fundagunea nzonastiriloru Tisména (pag. 131-132), CoTia (pag. 133-135), Cotména (pag. 135
136), Cdmpu-lungu (pag. 136-142), etc. ;
Personagiulu Sfintului Nicodemu (pag. 243-251) ;
Numirile fluvieloru Prutu (p. i91), Oltu (p. 196, 261 sq.), Arge§u (p. 266) Ialomifa (p. 267), Dimbovita
(p. 266), Gin (p. 281 sqq.) etc.;
/
Istoria bordeinlui in Romania (pag. 243-252, 3,3 sq.); etc. etc. etc.
Ne'ntrerupta staruint5 de a nu vorbi despre nemicu intr'unu chipu superficialu m'a impinsu atatu de
departe in desvoltarea materiei, incAtu n'amu pututu restringe intr'unu mare volumu de peste 40 c011e in
2 columne nici mkaru istoria curatu territorialä a Munteniei pen6 la 1400.
Reactiunea omului contra naturei, originea urbiloru i recapitulatiunea sinteticd voru forma copprinsulu
volumului II, la finea caruia se va da unu duplu indice alfabeticu, menitu a inlesni pe acei ce aru
voi sà gruppeze totu .ce s'a clisu assupra unei singure 1oca1itài séu assupra unui singuru personagiu in
ambele pa'rti alle tornului
De5i amu luatu ori-ce precautiune possibild pentru a assicura soliditatea generara a edificiului, totu5i in
uncle amenunte amu pututu retki seu a nu me fi espresu cu destulld precisiune.
Candu temelia e adanca, candu zidulu e fOrte, candu economia structurei e durabilg, nu este greu a add-
t
:
1.
uga seu a supprime mai thrcliu vre-o feresträ in interessulu unei mai potrivite combinatiuni a luminei.
0 pote face insa5i architectulu, o potu indica 5i altii.
Notele supplementarie, cari urmezà dupa' acestd post-fata, voru imple pene la unu puntu neagiunsulu.
FINEA VOLUMULUI I.