CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

vegiae etc. rex" (561) , Incatti Heliade §i
aci arü fi trebuitti sa tradua: nregele Romdniei,
SveqieT qi NorvegieT !"
In acella-§I secold cu Ariosto circula prin
Itaia o nuvella poporana , In care Oka
roluld principald unui Imberto rè di Da-
Tia" (562) : Heliade ant fi pututd sustine
6r6§T, cumd-cd acestii nume germand den6td,
veund principe din Romania!
Pe la 1519 regek danesd Cristiernil II, dftndu-§T
In limba francesa titluld de. roy de
Dace", tramittea din Copenhaga la Parisd
amicului sei regelui Franciscii I nesce chnT
de vönatd, despre carT scrie In epistola : certains
chiens levriers, tant de Russie que de ce
pays de Dace" (563).
Nu cumil-va Heliade s'ard fi Incercatii a
ne assicura despre romanésca origine a acellord
dulaT?
MuscaliT pen6 asta4T numescil pe DanesT
Daciani (Datezanin), tntrebuintândii tottid'o
data In privinta-le adiectivulit dacia
(datskii) (564).
Ece6 unde se afflad monastirile lui Ariosto!
Ecce Incotro se dusese bigota Dalinda!
Daiia, Datia , Dacia, ca o desemnatiune
normala a DanemarceT In t6te fonthnele
appusene din vOculd de micIti-locti , este
ce-va atatd de cunnoscutti , Incatil nu e
permisii ca sa n'o scie off-eine pretinde a
se fi occupatil macard In treceld cu studiuld
istorict (565).
(561) Diploma din 1418 in Dogiel, I, 353.
(562) Novella della figlia del re di Dacia, ed. Wesselowsky,
Pisa, 1866, in-8 ; o reprodueliune fdrte rarii, numai in 250 essemplare,
din earl* unulti se afflii in.superbabibliotediad-le
A. Odobeseu.
(563) G, (Troy , Notices et extraits des bibliolhegue ou archives
de Snide, Paris, 1856, in-8, p. 502.
.(564) Grimm, Gesch. d. deed. Spr , II, 732.
(565) Reerin, .Historische Werke, Giittingen, 1821, in-8,
t. 5, p. 89, nota.
NOMENCLATURA. 169
Numai ignoranta acestuT punta Impinsese
pe nemuritorulu Heliade a baga cu d'a-sila
pe bietuld Ariosto pe la calugaitele nOstre
din Passerea §i din ViforIta , celebrandd ca
din senind o antica disciplina ecclesiastica",
altd-felid forte dubi6sa pe termiT nordiet"
aT Dunarit de glosti ! (566).
Ferindu-ne de perspectiva uneT assemenT
confusiunT si ecuivocitati , noi amd insistatd
atatil de multii assupra nomenclatureT , §i
totii Inca n'amil 1impe4it'o Intr6ga, cad pu-
sine Orre qi putine natiunT pe fata globuluT
pamentescii all purtatii in cursultl secolilord
In Intru si'n affara maT fehurite
numT geografice §i etnografice.
Gelid, Gotid, Atel-cupt, Oltenid , §i maT
multe alte denumirT, a carord Intrebuintare
se marginTa in partialuld cercii alld unord
deosebite epoce 8111 alld
uneT deosebite spe-
cie de sorgintl istorice , fara a fi fostii respandite
séti perpetuate, nu §i-ail pututil gassi
locii In desvoltarile n6stre de maT susii, consacrate
esclusivamente -mei nomenclature
generale §i stabile ; dérd totu§1 elle vord fi
deshattute fie-care pe id pe collea maT la
valle.
Acumt sa recapitulamil In cate-va cuvinte,
Intermit modli pe dad se va puté mai plastied
, essentialele conclusiunT able acestuT
lung" paragraffi, grabindu-ne a pasi inainte.
Principaluld nume alld MuntenieT , meritatii
pnin desbarcarea legiuniloru romane
alle luT TraTand anume la Severind §i printr'o
ne'ntrerupta persistinta de atuncT §i 0716
asta-41" a elementuluT latind In laturea OltuluT,
chTard In acelle triste momente periodice
dindit elltt se eclipsa In celle-l'alte catune
(568) D A. Xenopolii, undgiune altO-felitiplind de eunnoseinp3
fdrte seridse, committe din rApeliciune o errdre analogre
in Convorbiri Litterare, 1872, art. Notiie istorice.
22