CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

16
ditunI, critica istorica cea san'et6sa este dat6ria
a persiste In dubit.
0 cronica munt4na din secolult XVII, vor -
bindu despre Cantacuzinesci, ni-i arata cerêndu
in apanagiu dela Curtea din Viena
no parte de locti a Ardélului, unde stmt cetatile
acestea: Lugosulti, Cavarant-Sebesti,
Mehedia, Lipova cu. linutulii Amlasula , ca
,Isrt fie de mosia, cu privilegit dela Imperatulti,
date némuiui cantacuzinescu" (74).
Tinutult Amlasului".
Ecce toemai ceia-ce dorimil nol.
MI6 pe la 1700 Muntenii cunnosceau f6rte
bine Insemnarea acestui nume, carele nu se
applica fuse catra vre-unti siltuletti de 16nga
Sabim, ci numai i numai cated o importanta
portiune din Banatult Temesiant, socotitti
ellu-Insusi, dupa espressiunea cronicarului,
ca no parte de locti a Ardélului".
0 preti6sa diploma maghiara din 1457 enumera
astu-fehu districtele Romaniloru"
de acollo: Lugosti, ebestl, Mehadia,Almasri,
nCrasilti, Bersava , Comiatti ;;;i I-Radio" (75).
Districtult Almasti." din acestil documentu
s6ti tinutulti Amhtsului" din cronica
munténii mai pe scurtt Ahnavlt s611 Amlasulii
banatenu, ru nici de cumt vre-unulu
din celle transilvane, este unica regiune, cu
care correspunde ducatulu" din cris6vele
marelui Mircea si alle lui Vladu Draculu.
Primulu din celle trei criterie de mai susu
e Indeplinitu prin marimea territoriala a acestm
tinutu" séu districtus."
(74) Anonimii, Istoria Terrei-Romanescidela annuli"( 1689
incóce, in Mago:inii istoricii, t. 5, p. 101.
(73)lliploma Ladislai Regis ap. Ma,iiü, Dissertatiune isto,
rica despre originea Romanilora , TimiOra, 1857, in-8, p.
541, nota: Universorum Nobilium et Kineziorum, nee non aliorum
Valachorum de Districtibus Logos, Sebes, Mehadia,
,
Almas, Krasofii etc."Laurianzi, 311, nota: Lugos, Sebes,
Mihald, Halms, Krassofii, etc.
PAMENTULU i POPORULU.
Criteriult alit douilea este satisfacutt tin
mai putint.
Amlasuhl banAtent Ii invecinéza o costa
Intrega cu Terra-Romanesca, adeca cu Banatuhl
Severinulul, asa dupa cumti fusese acesta
alta data, pe ctmdti copprindea In sine
Mehadia , mai correctil Mehedia (76), si flu
degiaba se numia atunci Alehedinti , scanunlit
Mehedinglorg, giudetult Mehedier (77).
Unit archeologh temesiant ni da urmatOrele
amenunte fOrte instructive :
Poporuhl ronianti In A1masu pastrka din
n v6curi o traditiune curiOsa, alle calif urme
cent putint autorult nu le affla In istoria
Banatului.Eccè traditiunea: cumil-cape rIpa
de 16nga satult Lapusnicelki, uncle se v6diii
asta-dT mine de zidire, sa fi fostd unti castellii,
unde sa fi rerqutu regintele Alma-
§uhi, numitu de poport Craiu-Iova; cumtca
acesta, dupa unt timpu 6re-care, cu fOrte
multe famillie s'a dusti In Romania si acollo
n a Interne-Tata ora§ulti de asta-41Craiova, numitu
asa dupa numele seh. Muhl, ce curge
npe sub ripa , unde a statt acelhi castellt,
napoi i Intregil tinutult acella, se chiama si
ptine asta-qi Craiova séU Craina. Totuacollo,
ce-va mai departe catra resaritu , In lunca
Iablanitei sub (Multi Stragita, 61760' se affla
nremasite de unt castellt mare si largu, made
totii traditiunea Jice, ca aru fi locuitu unu
domnil mare. Aci sapAndu Omenii, au scosu
mai multe monete antice romane, dintre can
una de auru, cu inscriptiunea: Traianus IIa-
(76) Nicolaus Olahus, Hanyaria : Severinum , arx infra
Trajani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Pcth,
subditis. Harum praefectus vocabatur Banns etc., ap. Podhradezky,
Bela kiraly tv:vtelenjegy:iijenek idejekora, Budan,
1861 , in-8, p. 301. Despre numele ungurescii Mihald anti
Mehadie vedi nota precedinte.
(77) Ionü Ionescu, Agricultura din Mehedinti Bucur ,
1868, in-8, p. 1-39.