CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

vatE0;, negru ; planta ,,solanum nigruin" se
clliarn6 rornanesce zrna (424);
2-o. Inter:nit canteen' poporanii cam ob-
scenti,
pe care negresitii canult4 putemii re-
produce, vorba jrna servesce ca refrenti Ia
adressa pOrului negru;
3-0. In limbacrb iuhl mocanilorti oitele negre
se numescii
Ore agiunge?
Ni se pare cit maT avemit ce-va.
Dela cuvêntulti dacicti dierna, romanisatti
tn terha, remasil penë ast6-4I In poporii
sub acdsta, archaica forma daco-romana §i
cu tnel1esuIii seü propriti de negru, Ail
nascutti la noi o multiple de mini! topice.
In Ardéli, fara a fi cercetatti nomenclatura
localitatilora
mOnunte, este marele satti Ze'r-
neset cella cu fabrica de htrti i muntele
Zerne In Secuime.
In Romania danubiana avernil satultiZ6nesci
din Argesti, satuill Z6-nesci din Covurluia,
satuld ZJrnesci din Cahula si doue sate
Zjrnesci din Buzell, din car! unuhi formka o
singura communa cu satuhl Cernatesct, adeca
doue cdtnne invecinate, ambele negre,
dOrti unula daco-romaneFee, si cella Valhi
degia refacutii In slavonesce (425).
In districtuhl Putna sunt doue peraTe :
Zerna-mare §i Zirna-mica. , can' ati scapatil
ca prin minune de a fi si elle cernisate ca
surorile lorii din Oltenia (426).
Forma patronimica Zjrnesd presuppune
neap6ratti, ca porecla a fundatorului, pe eke
(424) L x. Budan., 770.In Oltenia, dupd cumilne assicurd.
d. Dr. Demetreseu-Sever4nu, se ipee zgrnotd, cu accentuld
pe prima sillabd.
(425) Fruqesca, Dicf. top., ad voces.
(426) I Ioneseu , .Ag.ruultura din Putna , Buccuresa ,
1860, in-8, p 45. D. Prunlescu a scdpatil din vedere
aceste done numt
ACTIUNEA. NATURE!.
2-7
unti Zerna, adecti ceia ce Românii mai adessea
qicead Negrild qi ceTa-ce Slavii numescri
Curnat.
In adevn-P, noi descbidema intr'unii noroca
o collectiune de documente, i &Inuit
In secoluhl XVI peste unit popit Z.:1nd"
(427).
Din passa in passil pe callea cellei mai
migalóse analise, vedett cttl de departe
se Mande pe territoriulti nostru posteritatea
cuvêntului dacica Dierna, formanthl epitete
ca acella alli p6rului negru sell alla o-
iiiori negre, termini botanic!, numi locale,
porecle personale..
Dentalulti curatfi dacicti d din Dierna §i
chiarti sibilantulti daco-romanu g din Zellrna
sunt forte departate de palatalulti slavicti
cT din CTerna.
Intellesula este identica : negru §i negru;
nu mai putinti identicti e suffissula n : Dierna,
Zërna i Cherna; dCrii prim d, forma
dacica dcrna se apropia, mai multi] de espressiunea
negrului la Celt,i: du sell di; prin
T, forma daco-romana .i-tYrn.t se apropiA maT
multi" de espressiunea negruluT la Albanesi:
sOti Tia; 6ra Insusi elementula radicala
alit! cuvcIntuluT, adeca d+r, nu differl de ne-
grulii latina 1 ater, In care tulpina este t+ r.
Forma slavica e mai putinti inrudita cu
acea dacica decatti chianti cu turcula qara
seri kara, care In dialectula Takutti se pronunta
cTara, incrttil numaT lipsa suffissului
Ina distinge de polonula c{arny (428).
Ce se mai face dOrö cu imaginarula sla-
(427) Archiva istor, , I, I, p. 35. Dela Romanl acestil
nume a trecutil si
la veciniT no-tn SerbY, uncle se di inse
numaY femeielord. WIT Karadziez, Lex , 31 I, v. Zrna
(128) Klaproth, Asia Polyglotto,Paris, 1831, in 4, Sprachatlas,
fol., p XXXVII.
36