CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

224 PAMENTULU l POPORC LU.
accorda totg pe atäta i hotarulur appusOnti
allti Scitier, arti trebui s treceniti peste
Carpa i ehrarg de'ncollo de sorgintea 01tulur,
unde nu ne lassa cu nicr ung pretti territoriulg
intermediarg allil Agatirsilorii.
Asa d4ro laturea oecidentala a patratulur
cata sa fie neap6ratti mar scurta dectitg laturea'r
orientala, cera-ce reduce totalitatea
la urmatórea figura' :
Nndrofagii. "gelanchlenii.
e;
02 SCITIA
.111
gatirsi
Oltulg formtindg fruntaria occidentala a
Seitier, érti Duniirea i Marea-négra fruntaria'T
sudica, éce6 déro ci noT amti distruge
pAtratulti de ni-arnti permitte a represinta pe
mappa Indouiturele rturilorti si zigzagurile
termulur marinti, ci trebui vrendil-nevrendti
sii tragemil numar linie drepte, scotendti cu
totulti affara din territoriulti scitict , preening
este si'n realitate, cotitura dela Orsova,
xano; Tracier, dupa cumg o numesce parintele
istorier."
Cera-ce amti schitatti noi ad mentem
Herodoti, ddca aril voi cine-va s'o transcrie
pe o charta moderna, n'are decatti sa as*
pe GetT In Bulgaria la nordti de Balcang, pe
Triballr In Serbia, pe Siginni In Temesiana,
pe Agatirsl In Oltenia si'n tote districtele
muntOse alle Terrer Romtinescr, pe Neuri
In Moldova superióra si mar susti , pe griffonT
In Transsilvania i asa mar Incollo , re-
mänendti pentru Sciti totti sessulg pe ambele
mallurT alle SiretuluT, plus intinsele regiunT
de peste Prutg i mai allesg de peste Nistru,
earl nu infra In cadrulti de fata.
Din analisa lul Erodotti nor ne-amti pututti
Incredinta, cumti-ca In cursti de done-
(jeer i patru secoli nu s'a perdutg si nu s'a
ettstigatti nemicti essentialg In natura fisict
a territoriului munteng 1i'n actiunea'r assu-
pra omulur, Inchtti mai cu séma Agatirsir
de atuncr, rubitori de crintece si de liable
Impodobite , industriosi , socialT , plinr de
fratia si de instinctulti eivilisatiuniT , vornicr
si
si
temutr, se resfeangti de minune In Oltenir
Museellenir de asta-dr, desi'T despartg pe
uniT de altir atAtea véeuri i differinta cea
mai radicala de origine.
Erodotti Inse este fOrte scurtti despre pamentulii
dini re Prutti i Oltg, care constitura
.Nozta-Scitid.
Astd-feltu, buna-Orti, numar prin armonia
eontestulur i mgrturiele successive alle
lur Eforg i Pliniti, nor arati pututti demonstra
mar susg plugaria scitica, 'Apotlpsc, In sessulti
Moldover i ailti Muntenier, cud nici
aci Erodotti ellti-Insus1 nu se rostesce Intr'ung
moda destullg de categoricti.
Laconismulti sell in privinta portiunii
occidentale a Scitier e atatil de anormalg,
India" ingeniosulti Lindner banuesce nu fara
multa probabilitate o regretabila lacuna in
testa : unit paragrafg Intregti, care va fi seapath
din vedere si se va fi lässatti la o parte
de catrti copistr (203).
(203) Op. cit., 43, 47. Lindner observrt forte bine : Das
sichLiicken im Texte finden wird, auch daher wahrscheinlich
ist, dass Herodot, I, 184, auf seine Erziihlung der assyrischen
Geschichte hinweist, these aber in den erhaltenen