CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
grinti In Negru, era Negru In Radu-voda,<br />
écc6 dera crt Ungro-vlachia póte fi Vlachia<br />
lur Radu cel1zi Negru;<br />
5-0. Turcii poroclesca Muntenia Kara-<br />
Iflak, adeca V1achia-N6gra, adeca Ylachia mi<br />
Negru, adecrt Ungro-vlachid (57).<br />
Vrea sa ;ilea, din puntula de vedere anti<br />
d-lui Papia Ungro-vlachia este soil pOte<br />
fi : Nemogleno Transilvania-Ugrino-Negrino-Radu-voda-Kara-Iflak<br />
!!<br />
Si trecemit la ce-va mai seriosti.<br />
Grecula Fotino, Russula Venelin si d.<br />
Laurianti s'ait apropiata de veritate mai<br />
multti ca ori- eine altulti.<br />
Fotino dice :<br />
Muntenia se numesce Ungro-vlachid din<br />
77<br />
causa locuitorilora sei, veniti aci din Tranflsilvania<br />
" (58).<br />
Intr'unti alta passagiu dirt traduce Ungrovlachia<br />
din titlula lui Radu cella Negru (59)<br />
prin T6rra-RomanOsca din Ungaria", mai adauganda<br />
apoi In noth,, ca, prin Ungarie se<br />
Intellege Transsilvania (GO).<br />
Venelin vorbesce ce-va mai pe larga :<br />
Bassarabii s'ati E,IisU Donmi aT tótei Ungro-vlachie,<br />
adeca aT Transsilvaniei, anume<br />
de cAndii apucara possessiuni in interiorula<br />
acellei terre , buna-Orit aa numitele<br />
ducaturi de Amlasti i de Fagarasti ; fiinda<br />
Inse crt ArdOlulti avea voevoli ai sei proprii,<br />
de aceia nici tithilit In cestiune nu era<br />
In realitate decatti o controversä (61).<br />
(57) Papill, Ugro-<br />
4 dec., p. 1053-54.<br />
i Ungro-vlachia, in Romeinula, 1871,<br />
(58) 1, 292 : T6TE w.i BXdf.irx cl.n/op.a0r, OLyypor,',X21,:tx anO (5.1<br />
ix Tpavatllictykg Elc Icctkre) pctoroiaCorcew V.IXTOI7.(010.4<br />
(59) Mai Klatt § 1, nota 87.<br />
(60) II, 6 : ATEpAliv riard; Toup.ioa; it'ecp:cc, ix siic OUrrap...<br />
OtIrrap:co ivvoei Tiy Tpavaaficav. Cf. Petra Maiora, ap.<br />
)'apa<br />
(61) Op. cit., 28 : ,,K slovam Voevoda Basarabaprisovokup-<br />
NOMENCLATURA.<br />
D. Laurianti, In fine, commentOza Ungrovlachia<br />
prin : Ungaria de peste Temesti, pe<br />
care o desparte fluviula Mur6sii In Temesiana<br />
Crisiana. (62)<br />
Ceia-ce communa hit Fotino, Venelin<br />
d-lui Laurianti , se pOte resume In urmatornla<br />
aforisma :<br />
Ungro-vlachia indica stapanirea Muntenilora<br />
peste o parte ore-care din parn6n-<br />
17tulti politica alla Ungariei.<br />
Asa este, precuma ne vomit Incerca a o demonstra<br />
penè la certitudine cii cate-va randuff<br />
mai la valle.<br />
Asa este, dar fie-care din eel trei autori Ii<br />
Intuneca fundamentala ideirt prin ctte o partiala<br />
retacire.<br />
Fotino crede, crt Radu Negrula anti fi addusti<br />
dicerea Ungro-vlachia din Transsilvania<br />
, pe audit In fapta fratele acestui<br />
principe , Vladislava Bassaraba , i tatala<br />
aniendurora, Alessandru, prectuna si metropolitii<br />
lora, fara a mai vorbi de epoce anteriOre,<br />
o purtasera cu multa mai de'nainte In<br />
titulatura princiara si archierOsca.<br />
Asta 'T gres011a lul Fotino.<br />
Venelin n'a sciutti, ca ducatulu Amlasului<br />
nu se affla In Ardati, ci in Temesiana, maT<br />
Inchipuindu-si pe d'assupra, cunni-ca IntrOga<br />
Transilvania s'ara fi numita Ungro-vlachid,<br />
ceia-ce ran gasesce giustificarea nici inteo<br />
fontana istorica.<br />
leno : i gospodin vsei zemli Ugrovlachiiskoi to est Transil-<br />
,,vanii, a tiech por, kak vladieltzy Basaraba priobrieli vladie-<br />
,,niia vnutri toi strany, kakovy byli tak nazyvaemyia Gertzogstva<br />
Almaszskoe i Fagaraszskoe. Transilvania imiela<br />
tozse svoieh Voevod , mezsdu koirni i Basarabskimi proisehodili<br />
sorevnovaniia; posemu titlo : i gospodin vsei zemli<br />
Ugrovlachiiskoi, bylo tolko pritiazatil .<br />
(62) Tentamen, XVIII : 0rpof3X27.:«, Pannodacia, Trans-<br />
Tib scan a Hun g aria, partem Hungariae Ilegni effleiens, divisa<br />
per Marisium fluvium in Temisianam et Chrysianarn.