CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

103 PAMENTULU st POPORULU.
Acumti chte-va observatiuni finale , menite
a preveni unele punturi de controversa.
1-o. In ambele teme, apr6pe t6te limbele
esprima cul6rea galbend , cate-o-data
cea verde , prin aceia-si rad6cina cu espressiunea
aurului, precumti : la Samscriti
harana aurti , hari galbenti , harit verde ;
la Ellini 7.pocrG; aura, .)-40; galbenti, Mos verde;
la Germani gold aurti, gelb galbenti; la Slavi
Toloto aura, Telt galbena , Telen verde; etc.
2-o. In unele limbe se recunnosca urmele
ambelora teme , una mai vechia si alta mai
noua , precuma la Celti pe Ingt anticula
sivllt, conservata in Intellesil de bani , s'a
mai Imprumutatti dela Latini awn, In unele
dialecte or , In Intellesti de metallti ; 6rti la
Latini, vice-versa, pe leinga propriula aurum
se vede a se mai fi furisatti, probabilmente,
dela Etrusci , forma gold, pe care o mai indica
adiectivele gilvus i galbinus , germanicula
gelbe, In sirritti de verde si de galb
enti.
3-0. Tema sudica h+r essista numai ca
esceptiune In uncle limbe Intrate In Europa
prin norda , precurna la Maghiari si la 0stiaci
, dérd totuti essista ; pe canda absolutamente
uicl Inteo limba venitä prin Bos-
ford si prin Mediterran& tema nordica h f /-1-t
nu ni se arr6ta.
Sa revenima acurna la puntula de plecare.
Agatirsii nici o data n'ad figuratd pe
mallula sudicti anti Dunarii.
Unnéza dérd ca ci fOcuser& prima lora
apparitiune In Europa , ca i Scitii, nu din
Asia-mica, ci din laturea Marii-caspice , Indad
cunnosceall aurulil dupa nomenclatura
nordica, cu totula straina irnmigratilorti sudici,
adeca dupit tema h+ -f- t.
Olt s4t1 alt, ca la Mongolii pêne asta-0 tft
cu pré-putina differinta de (g)old germana
sda de (r)oloto slavicti , Insemna la Sciti si
la Agatirsf : aura.
Oltulti este : aurosit (74).
Tota asta-fellu Unguril In ,
la prima Intrare In Transilvania, numisera
cella anteiu fiuvili aurifert din callea lord :
Aranyos, adeca aurosii.
Se nasce acumti cestiunea, de ce Erodota
numesce Oltulti IgpLc ? si de cftndti Ore
se ivesce In istoriii termenula geografica
Oltti?
CapOtanda informatiunile selle dela Sciti
parintele istorieT ni communica numele sciticti
alla fluviului , necunnosanda pe cella
agatirsica.
Oltulti fiincla mai aurosil In portiunea'T
superiOra, érti nu In cursuld sea de giosti,
Scitii nu 'Y puteati (lice asta-fellu , desi alt
trebuia sa fi Insemnanda i 'n limba lora
aura , vonitt ca i Agatirsii despre Caspill
(75).
El IT Impusesera d6rd pe MApt;, despre care
a observatd degia Schaffarik eä vrea sa
lica : apei (76), de uncle samscrituld miras ,
celticuld mor, goticula marei, latinulti mare
(74) 0 opiniune f6rte cludatit vedi in Vaillan'. La Romanie,
Paril, 1844, in-8 , t. I, p. 87, cu care affliturezg Ovid.
Ars amancli, vers. 271.-0 etimoIogi totil atiitfi de curidsg.
in Obermdller , Deutsch-keltisches Worterbuch, Leipzig,
1868, in-8, t. I, p. 62, unde nu nurnaT Oltulii ddril p6n5
baltasiberianii Altqn-noor, adecil in limba mongolicà but-de-aura,
se dedtne din celticuld allt, tniilti,ne, pe care autorulii
Mil falsificii, dându-T inteliesuhl de apE!
(75) In Russia, spre appusil de Donii, adecil toeing in marginile
anticulta territoriti sciticii, se afflil Ong astil-di unit
tilt numitil in vechile cronice moscovite chlarq Oltd: perebredosta
Dniepr i poidosta v Olto. yell Karamzin, t. II,
nota 318. Cf. mai' susil nota nOstrii 60.
(76) Slow. Staroz., 408.