CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

168 PAMENTULU t POPORULU.
fostil cunnoscutd cumd-va sub mai multe
numi, cata sa le precisamd successivamente
pe tote , constatândh ceia-ce se qice In instructiunea
giudiciara identitatea persOnei ,
fiindt-cd, altd-feliu ne-amt espune dinteund
singurd omil a face doui sal din doul Omeni
unuld singurd , In locit de a attribui, dupd,
famosuld preceptd alld luaustiniand : St111171
cuique.
Lectoril nostri s'ad convinsd degia, et numai
nescirea nomenclature Impedecase a
discerne originea olténa a vechil dinastie
princiare din Moldova ; numai nescirea nomenclature.
mantinuse In piciOre puerila
fabuld, despre Negru-vodd ; numai nescirea
nomenclature a petrificatd atatea grave aberratiuni
despre Ungro-vlachia, despre modalitatea
annessarii Fagdrapluf catra Muntenia
, despre voivodatus Bessarabiae qi mai
cdte altele ; numai nescirea nomenclature
a servitil a cuffunda In Intunerecti o gritmadd
de lumine de prima important& pentru
istoria nOstra nationald, dintre cari abia
o parte ad fostd desbattute mai susd ; celle
mal multe , de o ordine secundard , remitnendd
in reservd.
CAW de necessarid, catd de nedispensabat
este o stdruitOria approfundare prealabat
a cestiunilord nominale In ori-ce studid
istoricd , ni-o arreth o nenorocita esperiinta
a reposatului Heliade , omd de genid , barbatd
providentiald, dérd inzestratd cu pr6putina
dost de rebdare spre a fi pututd Infrunta
cu isband& spin6sa carrierd a anal:se
critice.
Inteunuld din opusculii seT, atiltd de bine
scri§i §i atiltd de red documentati, ellil (lice
Intre altele :
In mediuld-evu Dacia era reputatd, In
77
Ott' Europa de disciplina el ecclesiastict.
Organisarea cenobiclord i monastirilord,
,,§i organisarea civill §i militant in Dacia
era essemplard. Ariosto , ce a statd
In secoluld XV , cAntandd cavalleril se-
" colului VIII din imperiuld lui Carolmagnu,
,
candd e vorba de erol§i eroine satie de alle
Iumii, spune cd veniad In monastirile Daciei
§i se Inchinad devottindu-se Jul Dumneq.ed
:
,,Dalinda per voto, e perch& molto sazia
Era del mondo, a Dio volse la mente;
Monaca s'endb a render fin in Dazia,
E si levb di Seozia immantamente.
(Orlundo Furioso, canto VII, sex.
Apol Heliade urméza :
16).
Este In usuld poetilord a descrie, candd.
77vorbescd de unit ce not §i necunnoscutd.
Aci Ariosto e a§a, de rapede , vorbindd de
monastirile din Dacia , ca §i cumd -anul
vorbi noi de Passerea set' de Viforita.
Par'ca and. fi isti : se dusse collo In Dacia,
unde sciti cu totii cd crestinismuld §i
pietatea sunt de essemplu. (5G0).
Aqa dOrd Dalinda plOca din Scotia pentru
a se calugeri in Dacia.
DOM In ce felid de Dacia"?
Aci s'a peccalitd Heliade.
Pe la finea evului medid, Incependd dela
suta X, nu Romania, ci Danemarca, pe care
numai apa o desparte de Scotia , tnefitd tocmai
intr'acollo era drumuld firescd pentru
eroina lui Ariosto, se chiama In totT seriitoril
occidentali §i 'n tOte actele officiale esterne
§i interne : Dacia, Datia, Dapa.
In acella-§i secold cu Ariosto noi vedemu
pe regcle danesti Erich XIII Intitulandu-se :
Dei gratia regnorum Daciae, Sveciae, Nor-
(5601 Institufinnile Romania, tabella istorica; Bucur.,
1863, in-16, p. 41.