17.05.2013 Views

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

1 1 2<br />

latinesce Civitates maritimae, slavonesce Pomorie<br />

(369).<br />

Marea se chiama In t6te dialectele slavice<br />

: more (370).<br />

Mor-vlachti Insemnéza : Vlackit<br />

ET bine , paradossuld Presbiterului din<br />

Dioclea a gassitil totusi partisani chiarti Intre<br />

fruntasii criticei istorice , precumii a fostii<br />

Gebhardi (371), sell Intre corifeii filologieT<br />

slavice, precumii este Jireczek (372).<br />

Atath de a-nevoia se smulgh din mint-He<br />

umane errorile celle pré-Invechite !<br />

Facênchl asta digressiune despre Morlachi,<br />

carora noT ii vomii accorda o rubrica<br />

speciala In Istoria crilicd a .Romanilorit<br />

Trans-danubiani, desi patriarch anti n6mului<br />

lord n'a fostii nici Traiaml, nici Aurelianh,<br />

(369) Safarjk, Slow. star., 667, 667.<br />

(370) Degia Fortis, Viaggio in Dalmatia, Venetia, 1774,<br />

in-8, t. 1, p. 67, observii cii mor in numele Mor-lachilorti nu<br />

este declitil slaviculii more, dgrü se arruncli apoi, p. 70, 71,<br />

inteo ipotesii escentricii assupra semnificatiuniT cuventului<br />

Vlachil.Este maT correctil Levasseur, La Dalmatie ancienne<br />

et moderne , Par., 1861, in-8, p. 8 : Le nom Morlaque<br />

vient des mots slaves more on mor, qui signifient lamer, ,<br />

et Vlach, qui signifie Italien; c'est comme si l'on disait: les<br />

,,Itatiens maritimes."<br />

(371) Gesch. der Bache Dalmatia', p. 468: Ursprung<br />

der Morlachen. Auf dem Gebirge breitete sich ein fremder<br />

illyrischer Volksstamm aus, vermischte sichmit den bisherigen<br />

kroatischen Eigenthilmern, und machte sith gewizsermassen<br />

unabhiingig. Dieser, , welcher wahrscheinlich aus<br />

,,der schwarzen oder kleinen (1) Walachey, Maurovlachia,<br />

,,gehommen war, und daher von den Venetianern und Teu-<br />

,,tschen das Volk der Morlachen genannt ward etc "ApoT maT<br />

departe, p. 469 : Ist est sehr wahrscheinlich, dass sie eve<br />

,,jener schwarzen Walachey hierher gekommen sind, entweder<br />

im zehnten Jahrhunderte, da die Kumaner ihr Vaterland<br />

eroberten, oder auch 1065, da. wiele moldauische<br />

Kumaner in Thracien fielen etc. CIudatii proceduril, nu<br />

de a aerie, ci de a invents istoria, mulumitui unorti repepte<br />

wahrscheinlich, entweder, oder, i altele! Nu mai vorbimil<br />

despre Engel, Gesch. v. Serw., 330; .Du Cange, Illyricum,<br />

145, etc.<br />

(372) Entstehen christlicher Beiche, Wien, 1865, in-8, p.<br />

225 : Morlachen, uulches Wort atm Maurovlach, schwarzer<br />

Wlache, entstanden let°.<br />

PAMENTULU §I POPORULU.<br />

ci tocmai Dioclecianti, avuramh In vedere a<br />

preveni din partea ori-cui si a curma din capulh<br />

locului vr'o velleitate de a pune Inteo<br />

Inchipuita legatura nominala pe Romanit-<br />

Maritimi din Dalmatia cu Negrit-Romiint<br />

dela Olti1 (373).<br />

Istoriculh este datoril nu numai a cauta<br />

adevërulh, ci Inca dupd putinta a Impedeca<br />

nascerea retacirii.<br />

Sa fie dent bine constatath, cä Mor-vla-<br />

chit dela Adriatica §T-ad dobandith acestil<br />

nume absolutamente pe o alta calle death<br />

m.upopx.n , Kara-Val( , Kara-Bogdan ,<br />

Negra-Tdtarki, Ne gra- Comanid, Negra-Arabid,<br />

Arabia sell Bass-arabia dela Dunäre.<br />

Mai este ce-va.<br />

S'arh puté gassi eruditi, cdrora sa ii surrIda<br />

o apropiare Intre ac6sta negreg a Muntenia'<br />

si miii cuventti tOutonicti.<br />

In limbele scandinave, de unde a trecutti<br />

apoi la Anglesi, vorba blak,blac,blackr,blakket,<br />

black, bla, vrea sa dica negru (374).<br />

Pe Arabi', In Incellesil de negri, Scandinavil<br />

II chiama Blakt ski Blak-mani (375).<br />

Arti fi dCrö commodil a'sT imagina, cumhca<br />

Germanii, numindil Romania Dunaréna<br />

Araby , se Intemelah nu numaT pe rebusulh<br />

dinastieT Bass-arabilorii , derii toth-d'o-data<br />

pe rebusulh naciunii romhne, cu atäth mai<br />

(373) Degia in secolulii XV o face Tubero, De rtbus quae<br />

temporibus ejus in Pannonia gestae sunt, Francof., 1603, in-4,<br />

unde dice, vorbindii despre originea muntendsci a luT Iluniade<br />

: qunm paterno genere Geta esset, quam gentem, ab<br />

eorum asperiore cultu I?), commodiore ad componenda verba<br />

graeca voce Morovlachos, nostrates nuncupant. Auto-<br />

rulii era din Dabnal,ia. CeT de acollo n'ail<br />

numitfi nicT o datil<br />

pe Romfinii DanubianT Morovlachi. Se confundli ddrö adi<br />

idea Munteniei cu ideTa MorlachieT.<br />

(374) Ihre , Glossarium Svio-Gothicum , Upsalae , 1769,<br />

in-f, , t 1, p. 197, voce Black.<br />

(375) Geffroy, Notices et extraits des bibliotheques ou archives<br />

de Suede, Paris, 1856, in-8, p. 33 : ,,Blaarnen, pour<br />

les Sarrasins.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!