CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
1 1 2<br />
latinesce Civitates maritimae, slavonesce Pomorie<br />
(369).<br />
Marea se chiama In t6te dialectele slavice<br />
: more (370).<br />
Mor-vlachti Insemnéza : Vlackit<br />
ET bine , paradossuld Presbiterului din<br />
Dioclea a gassitil totusi partisani chiarti Intre<br />
fruntasii criticei istorice , precumii a fostii<br />
Gebhardi (371), sell Intre corifeii filologieT<br />
slavice, precumii este Jireczek (372).<br />
Atath de a-nevoia se smulgh din mint-He<br />
umane errorile celle pré-Invechite !<br />
Facênchl asta digressiune despre Morlachi,<br />
carora noT ii vomii accorda o rubrica<br />
speciala In Istoria crilicd a .Romanilorit<br />
Trans-danubiani, desi patriarch anti n6mului<br />
lord n'a fostii nici Traiaml, nici Aurelianh,<br />
(369) Safarjk, Slow. star., 667, 667.<br />
(370) Degia Fortis, Viaggio in Dalmatia, Venetia, 1774,<br />
in-8, t. 1, p. 67, observii cii mor in numele Mor-lachilorti nu<br />
este declitil slaviculii more, dgrü se arruncli apoi, p. 70, 71,<br />
inteo ipotesii escentricii assupra semnificatiuniT cuventului<br />
Vlachil.Este maT correctil Levasseur, La Dalmatie ancienne<br />
et moderne , Par., 1861, in-8, p. 8 : Le nom Morlaque<br />
vient des mots slaves more on mor, qui signifient lamer, ,<br />
et Vlach, qui signifie Italien; c'est comme si l'on disait: les<br />
,,Itatiens maritimes."<br />
(371) Gesch. der Bache Dalmatia', p. 468: Ursprung<br />
der Morlachen. Auf dem Gebirge breitete sich ein fremder<br />
illyrischer Volksstamm aus, vermischte sichmit den bisherigen<br />
kroatischen Eigenthilmern, und machte sith gewizsermassen<br />
unabhiingig. Dieser, , welcher wahrscheinlich aus<br />
,,der schwarzen oder kleinen (1) Walachey, Maurovlachia,<br />
,,gehommen war, und daher von den Venetianern und Teu-<br />
,,tschen das Volk der Morlachen genannt ward etc "ApoT maT<br />
departe, p. 469 : Ist est sehr wahrscheinlich, dass sie eve<br />
,,jener schwarzen Walachey hierher gekommen sind, entweder<br />
im zehnten Jahrhunderte, da die Kumaner ihr Vaterland<br />
eroberten, oder auch 1065, da. wiele moldauische<br />
Kumaner in Thracien fielen etc. CIudatii proceduril, nu<br />
de a aerie, ci de a invents istoria, mulumitui unorti repepte<br />
wahrscheinlich, entweder, oder, i altele! Nu mai vorbimil<br />
despre Engel, Gesch. v. Serw., 330; .Du Cange, Illyricum,<br />
145, etc.<br />
(372) Entstehen christlicher Beiche, Wien, 1865, in-8, p.<br />
225 : Morlachen, uulches Wort atm Maurovlach, schwarzer<br />
Wlache, entstanden let°.<br />
PAMENTULU §I POPORULU.<br />
ci tocmai Dioclecianti, avuramh In vedere a<br />
preveni din partea ori-cui si a curma din capulh<br />
locului vr'o velleitate de a pune Inteo<br />
Inchipuita legatura nominala pe Romanit-<br />
Maritimi din Dalmatia cu Negrit-Romiint<br />
dela Olti1 (373).<br />
Istoriculh este datoril nu numai a cauta<br />
adevërulh, ci Inca dupd putinta a Impedeca<br />
nascerea retacirii.<br />
Sa fie dent bine constatath, cä Mor-vla-<br />
chit dela Adriatica §T-ad dobandith acestil<br />
nume absolutamente pe o alta calle death<br />
m.upopx.n , Kara-Val( , Kara-Bogdan ,<br />
Negra-Tdtarki, Ne gra- Comanid, Negra-Arabid,<br />
Arabia sell Bass-arabia dela Dunäre.<br />
Mai este ce-va.<br />
S'arh puté gassi eruditi, cdrora sa ii surrIda<br />
o apropiare Intre ac6sta negreg a Muntenia'<br />
si miii cuventti tOutonicti.<br />
In limbele scandinave, de unde a trecutti<br />
apoi la Anglesi, vorba blak,blac,blackr,blakket,<br />
black, bla, vrea sa dica negru (374).<br />
Pe Arabi', In Incellesil de negri, Scandinavil<br />
II chiama Blakt ski Blak-mani (375).<br />
Arti fi dCrö commodil a'sT imagina, cumhca<br />
Germanii, numindil Romania Dunaréna<br />
Araby , se Intemelah nu numaT pe rebusulh<br />
dinastieT Bass-arabilorii , derii toth-d'o-data<br />
pe rebusulh naciunii romhne, cu atäth mai<br />
(373) Degia in secolulii XV o face Tubero, De rtbus quae<br />
temporibus ejus in Pannonia gestae sunt, Francof., 1603, in-4,<br />
unde dice, vorbindii despre originea muntendsci a luT Iluniade<br />
: qunm paterno genere Geta esset, quam gentem, ab<br />
eorum asperiore cultu I?), commodiore ad componenda verba<br />
graeca voce Morovlachos, nostrates nuncupant. Auto-<br />
rulii era din Dabnal,ia. CeT de acollo n'ail<br />
numitfi nicT o datil<br />
pe Romfinii DanubianT Morovlachi. Se confundli ddrö adi<br />
idea Munteniei cu ideTa MorlachieT.<br />
(374) Ihre , Glossarium Svio-Gothicum , Upsalae , 1769,<br />
in-f, , t 1, p. 197, voce Black.<br />
(375) Geffroy, Notices et extraits des bibliotheques ou archives<br />
de Suede, Paris, 1856, in-8, p. 33 : ,,Blaarnen, pour<br />
les Sarrasins.