CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

tamen intelligantur in ipsis rebus navigia,
aurum, argenturn, perlae veraces" (336).
Prin urmare, sub rapportuld margaritarulul
, Tdtaria listeT dela Bruges coincida cu
România.
Pe lOnga, metassurT qi margaritarti, acésta
regiune maT procura GermanieT, dupa passa-
Multi reproclusil maT susti testualmente :
vairs et gris", adea, differite varietatT de
blanuri (337).
Tota asta mar& i tota dupa, lista dela Bruges
se mai adducea numai din Polonia, din
Bulgaria, din Russia §i din Sveslia (338).
Sa lufirda acuma o mappa qi sä Insemnama
prin cate-va punturT linia .cerrelorti, de unde
venTa aurulti, adea, Boemia, Ungaria i Po-
Ionia, éra printr'o trassura linia acellora, de
unde venTaa blanurile, adeca Sveclia, Russia,
Polonia i Bulgaria, cautancia asta-feliu diighrulti
de ciocnire intre aura si bleinurt :
Boemia. lingnria. Po
Araby.
Thartarie.
(Romania) a
40
Ama dobandita o demonstraOune geometria,.
Este matematicesce evidinte, c acea A-
(336) Silv estre de Sacy, Archives de la républigue d e Genes
In Notices et extraits, t. II, Paris, 1827, in-4, p. 69.
(337) Du Cange, VII,194: Gris, sorte de fourrnre"; ib., 823:
Vaire, vair, sorte de pelleterie".
(338) Op. cit., 8-10: Suedelen, vairs et gris, oint,sui,ete."
Polane, or et argent en plate, eire, Vairs et gris, etc.
Rossie, eire, vair et gris." Bougerie, Vairs et gris, hermine,
ete."
,en
NOMENCLATURA.
to5
rabid, din care dupa Cantula Nibelungilorti
venTa aurula , ca §i din Boemia , Ungaria
§i Polonia ; acea Tatarid, din care dupit
lista dela Bruges venTad blanurile, ca qi din
Bulgaria, Polonia, Russia §i Svegia, acea Arabid,
adeca Bass-arabid, §i acea Tdtarid, adeca
Cumanid, nu putea fi decata Romania,
a§eqata la miqii-loca Inteund colta Intre
Ungaria, Polonia §i Bulgaria , Incatii partecipa
firesce de genula productivitatif §i transacOunilortt
tuturora acestora regiuni.
Este unula din acelle casurT, forte rare In
istoria, candil concurge la descoperirea adevëruluT
nefallibila procedura a sciintelora
essacte !
In paragrafula urmatora no! vomit vorbi
pe larga despre immemoriala anticitate a esportariT
auruluT olténil din Muntenia, de unde
ella se respandia maT cu preferinta In laturea
Austria actuale ; d'o cama data ne
vomit opri numaT assupra puntuluT metassa-
rieT,
prevenincla o obreqiune destulla de se-
ri6sa.
Ne va Intreba orT-cine cu o legitima Indouéla
: Romania din vécula de micla-loca
fost'a ea o tOrra sericoll, dupa cuma ni appare
Arabia In Cantuld Nibelungilora ?
Nu, n'a fosta, precumd nu producea nicT
margaritara , §i cu t6te astea Germania se
approvisiona atuncT cu perle §i cu celle maT
allese stoffe de metassa anume din Muntenia,
cad le capeta dela gurele DunariT, de unde
elle se urcaa pe crescetula fluviuluT departe
la Ratisbona In fundula BavarieT.
Pen6 asta-sli una splendida tabella In pinacoteca
dela Municti, schitatii dupa datele
istorieT commerciale a BavarieT, ni offerd cu
viuele culorT alle arteT moderne spectacolula
descarcaril marfurilora orientale pe termulti
DanubiuluT.
14