CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Romanit de peste Dunare In acella-si In-
Vilest, In care era mare Muntenia pentru
Intr6ga Romanime.
De acollo, ca dinteuna cutbil commund,
se rasipira copiit mt Aurelianti 1380 la Adriatica
i Bosforti.
nachid-Micd, adeca cea mai prospeta prin
datula naseerh, una fain de Moldova transdanubiana
, se chiamaa coloniele romane
din Acarnania i Etolia
In fata acestora none eoincidinte, not voma
repeti cela-ce ama mai spusti o data-rnu este
azarda.
Adessea i se pare omului a fi awcIti ceta-ce
Intrece puterea preceperh selle , cad
putine precepe saraca minte umana
Popórele, ea si individh, perdu en anevoia
deprinderile i suvenirile trecutului.]
0 dulce illusiune,---dice unit autorti francesa,
caruia litteratura istorica II datoresce
n o monografia In done tomurt assupra numilora
proprie,o dulceillusiune impinge
pe calletorti a regassi la tota passula patria,
de care se departdza , Impun'enda regiunilorti
, unde nu fusese niet o data , fami-
liarele numi alle localiti4ilorti, unde 'st pe-
trecuse copilla.ria, unde lassa frati, sotie,
), copii. In acestti modti fundatorh coloniclora,
fideli impulsului firesca, durézanepe-
,,ritóre monumente de gloria pentru. patria
n lora primitiva In nesce terre, din cart en timpulti
va peri, póte, ori-ce alta urma de tren
cer ea lora. Pe cósta occidentala. a Italiei
promontoriulti Circeet, Monte-Czrcello, mat
amintesce singura, dupd trei mhe de aunt,
o colonia venita de pe mallurile Fasulut. In
Cantonula Grigionilorti din Elvetia ne mai
Intimpina, cn nesce mici schimbari fonetice,
numile Lavin-ium, Falisc-i, Ardea i o apa
Albula Incatt se crede cine-va transpor-
I
NOMENCLATURA.
tata In mislit-locula anticului Latin% Preutula
, esindti din terre departate pentru
a propaga In lume cultula sea, voesce de
assemenea a re'nviva In calle't santa urbe,
,de unde plecase. Asta-feliu In Epirti, ca
In Tessalia, vomit aye cate o Dodond, celebra,
prin oracolit hit Gioue. Totti asa emigrantii,
si1ii a parasi caminula lora prin
fómete, prin resbellti, prinpersecutiuni, vora
cauta a se amagi pe sine V. Teucera, fugarulti
din Salamina, va funda pe insula Cipru
o alta Salamina. In timph moderni asserneni
essemple sunt prC-numerdse pentru
ea sa. le mai enumerama. In acesta transporta
alld until nume vechtu catra o loncalitate
nona, pe l(Mga mobilulti orgolliului
nnationald, mai gidca unit rolla impressix-
n
nea unei assemenari Intre locurile celle v6-
Ante pentru prima dra i Intre celle de-
71multil parässite (142).
Stramutati din Italia In Dacia lui Tralana,
Romanii eautara aci o oglinda a patriei, gassinda
cu fericire penë i o copia a, Alpilortt
In platula Transsilvaniei si imaginea Appeninilorti
In dunga cea muntósa. despre Temesiana.
Stramutati dela Dunare In Dacia mut Aurelianti,
et se silira din noti a-si allege nesce
situri, mai multi séa mai put,ina Inrudite prin
aspecta cu pedlele Carpatilora.
Ecce de ce : Muntenia' §i Muntenid!
Partea cea mai compacta, cea mat energica,
cea mat putinte a emigratiunii, st-a appropriata
firesce territoriula cella mat adecuata
cu idea aspiratiunilora selle , deve-
nitti astil-feltu ,
de dincollo ea si de din-
cóce de Dunäre , portinnea cea mai nationala
a pamentulni nationalti.
(142) Salverte, II. 217.
59