CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

310 PAMENTULU I POPORULU.
S'a isii adesea, i de'mpreuna cu
altit
vomil fi affirniat'o si noi altti data, cumt-ca
vorba rornana hota art fi o reminiscinta a dominatiunii
gotice In Dacia Traiana.
Studiult ulteriort ne face a renunta la
acésta etimologia.
Initialula h este la Romani o us6ra aspiratiune
cam ana16ga cu a Grecilora, séti
si mai bine cu hi anti Armenilord, astafelit
ct poporula rostesce d'o potriva hrdpire
i rapire, harapa §i arapa, helestea i ele.stea,
hotara i otara, hota §i ota.
Unt assemenea h nu se nasce pie! o data
din duruld g, i degia acésta singura consideratiune
art! puté fi de agiunsa pentru
a invalida proveninta hotului din Goth.
D6rii mai este ce-va.
Luanda pe rtinda t6te vorbele romane
monosillabice cu fin alula t, pentru a constata
val6rea etimologica a acestuia din urrna, ne
Incredintama c elhi deriva, affard de regulamulti
sea prototipti ti, din : te (puteus=p4),
sp (crispuscret), ss (sessusjet), que (laqueus---14),
chi (brachiumbrat), tlzi (struthio
strut) etc., adeca totti-d'a-una din
doue cons6ne din car una e s, or! dintr'o
cons6na sdti done urinate de unt i ski ung
e, nic o data Inse dintio singura cons6na
isolata, ori din doue nesuerat6re.
T séa th din Goth e tow atata de netransformabila
n t din hor a , precumt de
netransformabila e g din cella anteit In
h din cellu alit douilea , tnctti definitivamente
hotulil i Gotuld s6m6na unulti cu
altula numai d6ra prin littera o!
De unde Inse deriva tn realitate acesta
misteri6sa. nionosillaba ?
Lessiconula Budana propunea o deriva-
tiune din latinula hostis, care foneticesce
aril fi mai-mai admissibila,déca n'amii vedé
ca t6te limbele romanice au format!! de acollo
aka ce-va : romanesce dste, francesesce ost,
spa-niolesce hueste, italiauesce oste, proventalesce
host, portugesesce hoste (542), asa
ct n'a remasil n hostis nici o portita deschisa
peutru hotti.
Sa cautamti
Amt fi curio.% de a sci, d6ca impressiunea
altora va differi sa nu de a n6stra proprig,
citinda Intr'o cronica francesa urniäto-
rulti passagit relativd la secolula XIII :
Imperio regis Ludovici Illutini, quo nomine
prisca lingua nostra turbulentus significatur.
Adeca :
Sub domnia regelui Ludovica, supranumita
liutin, cela ce in vechia nóstra lzmba
inselendpci
turburtoril.
Apoi Inteunil actil din 1363 :
Jeban, dit Vyanne, risseur, brigueur,liiistineur,
mal et outrageux parleur. (543).
Ca icleid, noi Intrebama (ILA nu e vorba
de ceia-ce se chiarna romänesce hora?
Ca forma, bust francesd correspunde mai
multt decatt perfectamente cu romanult
hot, Intoemai ca bast francest cu romanult
bat.
Mutt
totusi acésta interessanta dicere nici
Romanii n'ad luat'o dela Frances!, nici
Francesii dela Romani, ci In ambele terre ea
s'a näscuta spontanaminte din causa iinel
onomatopee.
In Francia, dupa cumt o demonstra prin
(542) Cihac. Etymol. daco-romane, 184.
(543) Ambele testurt in Du Cange, Gloss. med. lat., III,
736.