Umberto Eco - Limitele interpretarii

1OO
MUNCA INTERPRETARII
El vede aici o serie de motive funerare sub suprafala textuali.
Diurnal poate fi despirlit in die si urru in timp ce course sugereaz[
corpse. Din faptul ci personajul e dus de miqcarea pamAntului se
truEt" o imagine d,e grauitation care face aluzie la cuvAntul graue,
,,mormAnt". Apoi s-ar mai putea identifica un termen care nu apare
in text (de parc[ grauitation ar apirea!), qi anume tears, ,,lacttmi"'
Acesta e evocat de faptul c[ ar rima cu fears, years qi hears Ei at fr
o anagraml, a lui trees.
Tlebuie relevat c[ in timp ce die, urn, corpse qi tears pot fi sugerate
de alli termeni care apar efectiv in text (anume diurnal, course,
fears, years qi hears'), mormAntul (graue) e sugerat de un grauitation
care in text nu apare, dar e produs de o decizie parafrastici a cititorului.
De altfel, tears nu e o anagrami a lui trees,tot aqa cumpot
n-ar putea fi o anagrami a lui part. Asistim aici la o continu[
oscilaie intre similaritdli fonice ale unor termeni in praesentia Ei
similarit[li fonice ale unor termeni in ahsenticr.
$i totuqi, lectura lui Hartman convinge sau' oricum, nu sugereazi
acea imagine de risipi interpretativd care ne intorsese pe dos Ei ne
deprimase la Rossetti sau la Gu6non. Desigur, Hartman nu insinu-
"uie "e Word.sworth a voit sd produc[ acele asocieri - nici n-ar intra
in poetica lui critici acest mod de a merge in cautarea intenliilor
autorului. vrea pur qi simplu s6 spun6 c6 un cititor sensibil e autorizat
si Ie giseasc[, deoarece textul, fie qi doar potenlial, le conline
sau le ,o."ite si pentru c5 se poate ca poetul sd fi creat (fre ;i
incongtient) niqte ,,armonice" Ia tema principala. Daci nimic nu dovedeqte
c[ textul sugereaz[ mormantul gi lacrimile, nu exista nici ceva
care s5 le excluda. Mormintul qi lacrimile evocate aparlin aceluiaEi
cAmp semantic ca aI lexemelor in praesentia. Lectara lui Hartman
,ro
"
itr contradiclie cu alte aspecte explicite ale textului. Poate fi
judecatfl "u
,,e""ed"rti", ins6 legitimitatea ei rdmane indecidabill.
Indiciite vor fi fiind labile, insi pot face un sistem'
Neindoios, sistemui ia naqtere dintr-o ipotezi interpretativi.
Agadar, din punct de vedere teoretic, se poate oricAnd presupune un
siitem care si faci plauzibile niEte indicii altfel f[rd legltura intre
ele. Dar in cazul textelor existd o probi, de altfei conjecturali, cate
consti in a identifica izotopia semanticd, pertinentd,. $tim ci lexemul
italian granata corespunde multor semnifrcalii, cel pulin qase, printre
care se numiri ,,miturd de sorg"' ,,grenad[ primitivd" qi ,,proiectil
de artilerie c',J arc". A se vedea acum frazele urmdtoare:
(i) Am rezemat mdtura [Ia granata] de frigiden
(ii) Grenada [la granata] a explodat normal.
(iii) Am pus md,tura lproiectilul fla granata] pe patul de campanie I
leaud lbrandaf.
vorbitorul obignuit ar afirma ci in primul caz e vorba de o m5tur6,
in ai doilea de un proiectil, in timp ce al treilea rimane indecidabil,