Umberto Eco - Limitele interpretarii

70 ASPECTE ALE SE}IIOZEI HERMETICE
in acest proces insb alchimia capdt[ o ambiguitate care o va
marca pentru secolele ce vin: nu se va qti niciodatd dac6 ea vorbeqte
cu adev[rat despre metale qi vrea cu adevdrat si producb aur sau
dacd intreg limbajul alchimist qi ritualurile lui privitoare la operalii
nu vorbesc despre altceva, despre vreun mister religios, despre natura
insiqi a vie{ii sau despre o transformare spirituali.
2.3.1. Alchimie operative qi alchimie simbolici
O ipotez[ simplisti e aceea c[ ar coexista dou[ filoane: o alchimie
practic-operatiud, care linteqte cu adevdrat si producd aur, Ei o alchimre
simbolicd (sau mistic6, sau ezotericd), ce se menline la nivel
pur metaforic. Filonul practic s-ar referi la transmutarea metalelor
Ei la spagirica lui Paracelsus (sau la o iatrochimle orientati spre
scopuri terapeutice), in timp ce filonul simbolic ar reprezenta una
dintre manifest[rile gnozei hermetice.
Alchimia operativd ar putea fr aEadar studiat[ ca o precursoare
a chimiei, iar prin nagterea chimiei s-ar fi stins. Aceasta a fost
interpretarea inceputi odatd cu pozitivismul secolului al XIX-Iea gi
continuat[ pAni azi de c[tre istoriile qtiinlei. in acest caz, limbajul
hermetic al alchimiqtilor s-ar explica: (i) prin aceea ci e in mare
parte o criptologie folositi pentru a acoperi secretele de fabricalie,
si ca atare pare misterios profanului, insi e clar pentru adepli; (ii)
in parte e limbaj metaforic si vag din punct de vedere stiinlific
pentru ci adesea meqtequgarul insuEi nu era in stare si descrie cu
mai multi precizie niEte proprietdli Ei procese c[rora nu le pricepea
cu exactitate natura. Alchimia operativd ar fi avut in fond acelaEi
scop ca gi chimia (sd cunoascd gi sd combine substanfele), dar n-ar
fi posedat qi spiritul analitic al chimiei si capacitatea de a-gi cuantifica
propriile date. Totusi, ,,incurcAnd treaba" cu vetre aprinse Ei
cu alambicuri, alchimistii ar fi dat naqtere in mod empiric si, de
multe ori, din intdmplare unor procese pe care mai apoi chimia le-a
explicat si le-a produs prin formule.
Al[turi de frlonul operativ ar fi prosperat, chiar Ei dupd disparilia
acestuia, filonul simbolic, impermeabil la revelaliile qtiinlei moderne.
Filonul simbolic ar fi mistic, ezoteric, hermetic si nu ar avea nici o
valoare Etiinlificn. Unor astfel de fabulalii simbolice li s-ar putea da
totuqi o interpretare psihologic[. Cel mai important suslindtor al
interpretSlii alchimice ca revelare a unor arhetipuri ale inconEtientului
a fost Jung, in studiile sale despre psihologie Ei alchimie.
Lucrurile nu sunt insi atAt de simple. Pe de o parte, majoritatea
textelor alchimice iqi dau osteneala de reguli s[-i atace pe gar-
Iatanii care se dedicd acestei arte pentru a-si procura bognlii (Ei deci
toati alchimia ar fi simbolicd); pe de alta, aceiaqi care-i ataci pe