Umberto Eco - Limitele interpretarii

62 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
aEa cum trebuie, atrage cdtre sine forma analoag5: in acest chip
magnetul atrage fierul Ei tot astfel, adici prin simpatism, se propagd
pan[ la ran6 cele aflate in unguent (in care e inmuiat instrumentul
medicului) ce-i sunt simpatetice Ei afine..." (Synarthrosis Magnetica,
1617, pp. 193 qi urm.). De unde se vede ci Ia rubrica mecanismului
simpatiei sunt trecute fenomene diferite (cum sunt forla magneticS
gi acliunea chimici), iar in ambele cazuri conceptul de simpatie se
lsazeazl. pe acela de for![ agentd, qi nu pe acela de aseminare morfologic[.
Agrippa este, poate, autorul care s-a rdspAndit cel mai mult in privinla
signaturilor (pe care el le numeEte signaculo) 9i - spre exemplu
- defrneEte ca fiind solare focul qi flacdra, sdngele Ei spiritul vital,
gusturile tari, acre, iuli Ei de dulceald potrivitd, aurul prin culoarea
qi strilucirea lui, pietrele care imit[ razele soarelui prin scanteierea
aurie, cum este aetitul care vindecd epilepsia si taie otrava,
ochiul-boului, care seamdni cu o pupild cu raze qi care intireEte
creierul Ei face vederea mai agerd', briliantul, care luceqte in bezn[
qi apir[ de infeclii qi de aburii urAt mirositori; in timp ce, dintre
plante, sunt solare toate cele ce se intorc cdtre soare' cum e floarea-soarelui,
Ei care-qi strAng sau isi inchid frunzele la apusul lui
ca si qi Ie redeschidi la risdritul lui, cum sunt bujorul, rostopasca,
limAiul, ienupdrul, genliana, fr5sinelul' verbina, care ajutd la prevestit
Ei alungd demonii, ca Ei dafinul, cedrul, palmierul, frasinul,
ied.era, vila qi plantele ce apiri de fulger Ei nu se tem de asprimile
iernii. Tot aEa, sunt solare multe leacuri: menta, lev[nlica, sacAzul,
qofranul, balsamul, moscul, muqchiul, mierea galben6, lemnul de
aloe, cuiEoarele, scorliqoara, trestia aromaticd, piperul, t[mAia, maghiranul
Ei rozmarinul. Dintre animale sunt solare cele pline de curaj
qi iubitoare de glorie, ca: leul, crocodilul, linxul, berbecul' capra'
taurul (De occulta, philosophia, I, 23). Pare o catezanll' sd gisegti
criteriul unificator intre aceste felurite tipuri de ,,aseminare".
Della Porta (Phytognomonia) va spune in capitolul III, 6 cd plantele
pestrile care imiti pielea animalelor cu pete poseda virtulile
acestora: unul dintre exemple e cel al scoarlei de mesteacdn, care,
frind pitat[, imiti graurul qi ,,de aceea" e bund contra inlepenelii'
Dar in III, 7 va spune c[ plantele care au solzi ca gerpii sunt bune
contra reptilelor. De aici se vede ci cele doua cazuri de asemanare
morfologici ,,pecetluiesc", unul un fel de alianli intre virtutea plantei
qi aceea a animalului (gi aici rbmAne de altfel obscur' 9i rdm69i!i
pur tradilionali, motivul pentru care animalul poate si aib[ acea
virtute), iar celilalt o salutari inamicilie intre plantd qi animal.
Taddeus Hageck (Metoscopicorum libelluE unll's, Frankfurt, Wechel,
1584, p. 20) laudi printre plantele ce vindeci pldmdnii doui tipuri
de licheni: ins[ unul aminteqte forma plamanului s[n6tos, iar cel[-
IaIt (pdtat Ei stdrcit) pe aceea a plimAnului ulcerat, in timp ce o