Umberto Eco - Limitele interpretarii

1.7. Falsificarea datorati relelor interpretbri
La acest punct aq vrea sd stabilesc un soi de principiu popperian,
nu pentru a legitima interpretirile bune, ci pentru a le scoate din
legitimitate pe cele rele. J. Hillis Miller (1970, IX) spune: ,,Nu e
adevdrat ci... toate lecturile sunt la fel de valabile..' Unele lecturi
sunt cu siguran!5 greqite... Areliefa un aspect al operei unui autor
inseamni adesea a-i ignora sau a-i ldsa in umbrd alte aspecte. Unele
interpretdri surprind cu mai multi profunzime decAt altele structura
unui text". De aceea un text trebuie sd fie luat ca parametru al
propriilor interpretdri (chiar daci orice noui interpretare imbogdleqte
inlelegerea noastri cu privire la acel text sau chiar dacd orice text
reprezinti totdeauna suma dintre propria-i manifestare lineari qi
interpret[rile ce i-au fost date). Dar, pentru a lua un text ca parametru
al propriilor lui interpretiri, trebuie sd admitem, cel pulin
pentru o clip6, c[ existd un limbaj critic care ac\ioneazd. ca metalimbaj
si care permite comparalia intre textul respectiv, cu toati
istoria lui, Ei interpretarea cea noud.
Inleleg c[ aceast[ pozilie ar putea pdrea violent neopozitivisti.
De fapt, tocmai impotriva noliunii insegi de metalimbaj interpretativ
se situeazd ideea derrideand de deconstruclie Ei derivS. insd eu
nu spun aici c[ existd un metalimbaj diferit de limbajul obiqnuit.
Spun ci noliunea de interpretare cere ca o porliune de limbaj si
poati fi utilizati ca interpretant al unei alte porliuni a aceluiaqi
limbaj. Acesta e in fond principiul peircean de interpretanld 9i de
semiozd nelimitatd.
Un metalimbaj critic nu e un limbaj diferit de propriu-i limbaj-obiect.
E o porliune din insuqi limbajul-obiect, Ei in acest sens e o funclie
pe care orice limbaj o indeplineEte cAnd vorbeqte despre sine.
Unica.probd a valabilitilii poziliei pe care o suslin este dati de
caracterul autocontradictoriu al poziliei alternative.
Si presupunem ci existi o teorie care afirm[ ci orice interpretare
a unui text e o rea interpretare a acestuia. Sh presupunem cb existd
doud texte, Alfa Ei Beta, si cd Alfa e propus unui cititor pentru ca
acesta s6-l inleleagi greEit Ei s[ exprime aceastd inlelegere greqiti
printr-un text Sigma. Sd supunem Alfa, Beta Ei Sigma unui subiect X