Umberto Eco - Limitele interpretarii

90 ASPECTE ALE SEMiOZEI HERMETICE
fizice plicute pentru adevarurile teologice (condilie esenliala pentru
a nu face poezie exclusiv doctrinard, cum foarte bine observa De
Sanctis), recurge la imaginile pe care i le ofer[ tradilia. Iatd de ce,
trebuind si reprezinte Biserica triumfdtoare, recurge la frgura trandafirului
alb (Paradiszl, XXXI). Prin inciden![, dupd cum Biserica
triumfitoare e mireasa lui Hristos tocmai ca o consecinli a Intrupirii
Ei a Patimilor, Dante nu poate evita si observe c5 aceasta Biserici,
,,in sAngele-i, Hrist Ei-a ficut-o mireasd", iar aluzia Ia sAnge reprezinti
singurul caz, dintre textele prezentate de Rossetti, unde prin
induclie roza poate fi vizutd in legiturd cu crucea (conceptual, dar
nu qi iconog1afic.t. in rest,roza apare intr-un loc, iar crucea in altull.
ins[ Rossetti voia qi pelicanul. il gdseqte, dar pe cont propriu, in
Paradisul XXVI (unica ocuren![ din poem), evident, in conexiune cu
crucea, pentru cd pelicanul e simbolul jertfei. Roza insi nu e acolo.
Atunci Rossetti pleaca in ciutarea altor pelicani. GSseEte unul la
Cecco d'Ascoli (alt autor cu care adeplii alegorismului Ei-au frimAntat
creierii destul, tocmai pentru cil L'Acerba e textul lui intenlionat
obscur). cd cecco d'Ascoli vorbeEte de pelican in acelaqi context in
care e qi Patima nu-i o dovadi ci la Dante apar roza, crucea si
pelicanul2.
in fine, Rossetti mai gisegte un pelican in acel incipit din Parad.isulxxIII
unde se vorbeqte de zburdtoarea ce prin frunziEul dulce,
aqteptAnd nerlbddtoare zorii, se-aEazi si vegheze pe ram pAndind
risdritul soarelui ca si agoniseasci hrand pentru puii ei. Or, aceasti
pas[re, intr-adevir foarte grafioasi, cautd hrand pentru puii ei tocmai
pentru c[ nu e un pelican, altfel n-ar trebui s5' plece la vAnStoare,
ci ar putea cu uEurinli s[-gi hrdneascd progenitura cu fAEii
smulse din propriu-i piept. In aI doilea rdnd, fdptura inaripatd apare
ca o comparalie pentru Beatrice, qi ar fi fost o mare sinucidere poetici
dac6 Dante ar ft reprezentat-o pe aceasta cu inf[liqarea greoaie
a unui pelican cu ditamai ciocul. Rossetti, in disperata Ei patetica-i
vAn[toare de p[sbri, ar putea gisi in divinul poem 7 fdpturi inaripate
gi 11 p[siri - in diferitele flexiuni ale celor doi termeni - si ar putea
s6 le inscrie pe toate in coleclia lui de pelicani, insa le-ar gdsi intotdeauna
la mari distanle de rozb' in text.
Exemple de acest fel abundd in Beltrice. Voi mai cita doar unul,
dintr-un cAnt (aI Il-lea) care e considerat printre cele mai filozofice
qi doctrinare din Paradisul. Acest cdnt exploateazb' la maximum
artificiul pe care De Sanctis il identificase ca fundamental in toata
1.
2,
Pentru exactitate, roso apare inDiuina comedie de 8 ori la singular Ei de 3 ori la
plural (excluzdnd o ocuren!5 rose din Infernul xxxll, 13, care e forma verbului
rod,ere la roade)). crucea apare de 17 ori, dintre care de 10 ori in Paradisul.
insd Rossetti intercaleazi in text citatul din Cecco fdrd si se poatl observa
imediat cd nu e un citat dantesc, iar cine citeqte in grabi are impresia cd se
gises,te in fala unui exemplu din Dante.