Umberto Eco - Limitele interpretarii

222 CONDITIILE INTERPRETARII
in care se vorbesc limbi diferite pentru a ne da seama ci alegerea
noastri nu este complet automatA. A recunoagte un fenomen dat
drept token aI unui anumit fype presupune cAteva ipoteze asupra
coniextului expresiv qi asupra co-textului discursiv. Thagard crede
ci acest tip (care pentru el corespunde ipotezei) se afl6 foarte aproape
de noliunea mea d.e hipercodificare (cf. Eco, 1975, p' 2ll) inleleasa
ca un caz-inferen![ pentru cea mai buni explicalie.
b) Abd.uclie hipocodificafd. Regula trebuie si fre seleclionatd de
o serie de reguli echiprobabile, puse Ia dispozilia noastrS de cunoqtinlele
curente despre lume (sau enciclopedie semiotici , cf . Eco, 1979).
in acest sens avem, fird indoiald, de-a face cu inferenla la o reguld.
ceea ce Thagard numeEte ,,abductie" stricto sensu (ttebuie s5 observd.m
c[ la Thagard noliunea de abduclie acopera Ei cel de-al treilea
tip de abduclie propus de mine). Deoarece regula este seleclionatd
intrucdt este cea mai plauzibila dintre multe altele, nefiind sigur
insi daci este sau nu cea ,,corecth", explicalia este numai luatd' tn
considerare in aqteptarea unor viitoare verificiri succesive. Atunci
cand Kepler a descoperit forma eliptica a orbitei planetei Marte, mai
intai a dat peste un fapt surprinzitor (poziliile iniliale ale planetei)
qi apoi a trebuit s6 aleaga intre diferitele curbe geometrice.
al caror numar nu era totuEi infinit - iar unele teze precedente
despre regularitatea universului i-au sugerat si caute numai curbe
inchise non-transcendente (planetele nu fac salturi intAmpldtoare in
spaliu qi nici nu se miqca in spirale sau sinusoide). Acelagi lucru
s-a'intdmplat cu Aristotel: nu numai gAndirea sa frnalist6, ci gr
numeroase opinii prestabilite l-au convins ci nevoia de proteclie este
una dintre cauzele finale cele mai plauzibile ale evoluliei biologice.
c) Abduclie creatiud.. Legea trebuie inventatd ex nouo. Inventarea
unei legi nu este foarte greu de realizat, trebuie doar ca mintea
noastri sd fre destul de ,,creativi". Aqa cum vom vedea in secliunea
4.2.3.I, aceasta creativitate include Ei aspecte estetice. In orice caz.
acest tip de invenlie impune (mai mult decat in cazurile de abduclie
hiper- sau hipocodificatd) reahzarea unei meta-abduclii. Exemple de
abduclie creativfl se regflsesc in acele descoperiri,,revolulionare" care
schimbd o paradigmn gtiinlifici stabilitd (Kuhn, 1962)'
d) Meta-abd.uclie. consta in a decide daca universul posibil, schilat
de abducliile noastre de prim niuel, este identic cu universul experienlei
noastre. tn abducliile hiper- qi hipocodificate, acest meta-nivel
de inferefla nu este indispensabil, d,eoarece extragem legea din bagajul
de experienla al lumilor efective deja controlate. cu alte cuvinte.
suntem iutoizali de cunoaqterea lumii comune si credem ci legea
a fost deja recunoscuti ca fiind vatidi (qi este vorba numai despre
a decide dac6 avem de-a face cu legea potrivita pentru a explica
acele rezultate). in cazul abducliilor creative nu avem acest tip de