Umberto Eco - Limitele interpretarii

MIINCA INTERPRETARI]
3.5.2. Lumi goale us lumi mobilate
intr-o teorie a modelelor, modelele posibile privesc ansambluri, nu
indivizi, iar o semanticb. bazat6, pe lumi posibile nu poate fi o teorie
a intelegerii limbajului, realistd din punct de vedere psiholingvistic:
,,Structura oferit[ de teoria lumilor posibile este cea care desfdEoard
activitatea, si nu alegerea unei anumite lumi posibile, admilAnd cd
aceast[ ultimi opliune ar avea vreun sens" (Partee, 1989, p. 118).
,,IJn joc semantic nu se joacd pe un singur model, ci pe un spaliu
de modele pe care sunt definite relalii adecvate de alternativitate"
(Hintikka, 1989, p. 58). Lumile posibile ale unei teorii a modelelor
trebuie si fie goale. EIe sunt chemate in cauzd pur qi simplu in
scopul unui calcul formal care considerd intensiunile ca fiind funclii
de la lumile posibile la extensii.
In schimb, pare si fie evident cd, in cadrul unei analize narative,
sau se considerd lumile date deja mobilate, si nu goale, sau nu va
fi nici o diferenli intre o teorie a narativitelii gi o logici a contrafactualelorl.
Oricum, existi ceva comun intre lumile ce aparlin semanticii
bazate pe lumile posibile Ei lumile unei teorii a narativitilii. Chiar
de la inceputul sbu, notiunea de lume posibild aEa cum este tratat[
de teoria modelelor este o metafori care vine din literaturi (in sensul
ci orice lume visati sau rezultdnd dintr-un contrafactual este o
lume narativd). O lume posibili este ceea ce descrie un roman complet
(Hintikka, 1967 Ei 1969). De altfel, ori de cdte ori teoria modelelor
ofer[ un exemplu de lume posibil[, o face sub forma unei lumi
mobilate individuale sau a unei pirli din ea (dach Cezar nu ar fi
traversat Rubiconul...).
Dupi Hintikka (1989, pp. 54 qi urm.), intr-o teorie a modelelor,
lumile posibile sunt instrumentele unai limbaj al calculului, care
este independent de limbajul obiect pe care il descrie, dar nu ar
putea fi utilizate in cadrul unui limbaj ca medium uniuersal can:e
poate si vorbeascd numai despre sine. intr-o teorie a narativitdlii,
in schimb, lumile posibile sunt st5.ri de lucruri, descrise in termenii
1. Solulia cea mai bund ar fi sd considerdm lumile posibile ale unei teorii a narativitdlii
pur gi simpiu ca obiecte lingvistice, adicd descrieri de stdri qi evenimente
care se verificd intr-un anumit context narativ. in acest scop, ar trebui
totusi acceptatd obieclia ridicati de Partee (1989, pp. 94, 158) in legdturd cu
descrierile de stiri a1e lui Carnap:fiind ansambluri de enunluri nu sunt qi lumi
posibile, deoarece lumile posibile ,,sunt parte a structurilor-model in termenii
cirora sunt interpretate limbile"; Iumile posibile sunt moduri aiternative in
care iucrurile ar fi putut fr, gi nu descrieri ale acestor moduri. Altfel, a spune
ci un text narativ contureazd una sau mai multe lumi posibile ar fi numai o
modalitate mai sofisticatd de a spune cd orice text narativ povesteEte istorii
despre evenimente ireale.