Umberto Eco - Limitele interpretarii

82 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
urmetoare inseamnd tot acelaqi lucru: a distila in alambic; a separa
sufletul de trup; a arde; a aquifica; a calcina; a cerui; a da de bdut; a
potrivi la un loc; a da de mAncare; a reuni; a corecta; a cerne; a tdia
cu cleEtii; a divide; a uni elementele; a le extrage; a le exalta; a le converti;
a le muta unul intr-altul; a tdia cu culitul; a lovi cu spada, cu
securea, cu paloqul; a stripunge cu lancea, cu sulila, cu sdgeata; a omori;
a strivi; a lega; a dezlega; a corupe; a topi; a genera; a concepe; a aduce
pe lume; a atinge; a umecta; a stropi; a imbiba; a frdmAnta; a amalgama;
a ingropa; a incercui; a spdla; a spdla cu focul; a indulci; a lustrui; a
pili; a bate cu ciocanul; a mortifica; a innegri; a putrefia; a invArti
imprejur; a circula; a inrogi; a topi; a sublima; a spd'la cu leqie; a inhuma;
a resuscita; a reverbera; a zdrobi; a face pulbere; a pisa in piulifd; a
pulveriza pe marmurd; qi alte atAtea expresii aseminitoare, care toate
vor sd spund numai cd se coace in regim constant, pAnd la roqu-inchis.
Tlebuie deci avut grijd sd nu fie miscat vasul gi sd nu fie luat de pe foc,
deoarece, dacb materia s-ar rici, totul ar fi pierdut (Rigles gdndrales,
pp. 202-206).
Adeviratul si unicul rezaltat al Marii Opere este viala petrecuti
in urmdrirea Marii Opere, proiect semiozic prin excelenli, deoarece,
la urma urmelor, chiar qi din nenum[ratele experimente ale alchimiEtilor
practici, adeptul cunoagte numai ceea ce discursul alchimic
ii sugereazd in mod obscur, ldsdndu-I in permanenli binuitor cd de
fapt ele nu s-au petrecut niciodati, ce nu trebuie qi cd nu pot si
aibi loc, pentru cd cine a incercat sd le realizeze ca sd oblind efecte
practice nu era deloc adeviratul alchimist, ci un Earlatan.
Ca toate secretele puternice qi fascinante, secretul alchimic conferi
putere celui ce afirmi c6-l posedi, pentru ci de fapt e imposibil
de atins. Intangibilitatea qi impenetrabilitatea lui sunt totale, deoarece
secretul e necunoscut pdni qi celui ce anunqe c6-l posed[. Forla
unui secret conste in a fi permanent anunlat, insi niciodatd enun-
!at. Daci ar fi enunlat, qi-ar pierde farmecul. Puterea celui ce anunt[
un secret adevdrat este ce posedi un secret vid.