Umberto Eco - Limitele interpretarii

46 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
crestin incerca s5. demonstreze existenla lui Dumnezeu prin ralionamente
inspirate din modus potLens, qtiinla hermetici nu moare'
Supravieluiegte, emarginata, printre alchimiqti qi cabaliqti Ei in p1iurile
timidului neoplalonism medieval. Dar in zorit a ceea ce noi
numim lumea modernd, in Florenla Renaqterii, unde, intre timp, se
inventeazi moderna economie bancara, este redescoperit corpus
Hermeticum, crealie a secolului al Il-lea elenistic, ca mirturie a unei
inlelepciuni strdvechi, anterioare celei a lui Moise. Reelaborat de
plco alila Mirandola, Ficino, Reuchlin, adici de neoplatonismul renascentist
qi de cabalismul creEtin, modelul hermetic ajunge s[ nutreasc[
mare parte din cultura moderni' de la magie pAnd la gtiinld'
Istoria acestei renagteri e complexa: acum istoriografra ne-a inv[lat
c[ nu putem separa fiionul hermetic de frlonul gtiinlific, pe Paracelsus
de Gaiileu. $tiinla
hermetici ii influenle azd pe Bacon, pe Copernic'
Kepler, Newton, iar Etiinla moderni cantitativd ia naqtere Ei in diatog
cu qtiinla calitat-iv6 a hermetismului' La urma urmei, modelul
frimetic sugera ideea c[ ordinea universului descris de ralionalismul
grec putea i subvertit[ Ei c[ era posibil si se descopere in univers
ioi conexiuni, noi raporturi ce i-ar fi permis omului si aclioneze
asupra naturii Ei s[-i modifice cursul.
insi aceast[ influen![ se amalgameazl' cu convingerea (pe care
hermetismul nu o nutrea qi de care nu putea qi nu voia s6 aiba
cunogtin![) cd lumea nu trebuie descrisi printr-o logicS a calitilii,
ci printr-o logici a cantitdlii. Astfel, in chip paradoxal, modelul hercontribuie
la naEterea noului s6u adversar, ralionalismul qti-
-"ti.
inlific modern. Atunci Ralionalismul hermetic enrligreazi pe de o
parte printre mistici qi printre alchimiEti, iar pe de alta printre poeli
Ei ntoron, de la Goetfie la Nerval si la Yeats, de Ia Schelling la von
ilaad"., de la Heidegger Ia Jung. $i nu-i greu de recunoscut in
multe conceplii post-moderne ale criticii ideea lunecirii continue a
sensului.
2.1.5. Spiritul grrozei
Dar acest model al unei gandiri ce deviaza de la norma ralionalismului
greco-latin ar fi incomplet dac[ nu am considera Ei un alt
fenomen care capitd formd in aceea;i perioadi istoricd'
orbit de viziuni fulgurante in timp ce umbl6 pe bajbaite in intuneric,
omul celui de-al il-lea secol elaboreazb qi o conqtiin![ nevroticd
a propriului sdu rol intr-o lume incomprehensibila. Adevarul e secret,
orlce interogare a simbolurilor si a enigmelor nu spune niciodatd
adevirul ul[im, ci doar mutd secretul in alt[ parte. Daci aceasta e
condilia uman6, atunci lumea e rodul unei erori' Expresia cultural5
a acestei condilii psihologice este gnoza'