Umberto Eco - Limitele interpretarii

2t6
CONDITT]LE 1\TERPRF]TARTI
procesul de evolulie biologrca, dintre cele patru cauze cunoscute (formal5,
materiald, efrcienti si finali), ultima ar avea un rol privilegiat.
iar coarnele ar fi obiectivul pe care qi-l propune natura: ea deviaza
deci inspre cap materia duri care formeazS. maxilarul superior cu
scopul de a produce coarnele. Coarnele sunt, in concluzie, cavza
finalb a lipsei incisivilor superiori. De aceea, putem afirma cd lipsa
dinlilor este cauzati de coarne (663b 31 qi urm.).
In consecinld, absenta incisivilor superiori este cauza care a determinat
formarea unui al treilea stomac, pentru ca aceste animale sa
poati rumega ceea ce nu au mestecat suficient (674b I0 Ei urm.).
Rezum6.nd, putem spune ce, pentru Aristotel, nevoia de proteclie
este cauza coarnelor; coarnele sunt cauza devierii materiei dure de
la gurd la cap; devierea este cauza lipsei dinlilor, iar aceasta din
urmd este cauza eficientd a apariliei mai multor stomacuri. Aristotel
mai adaugd cd Ei c[milele, care nu au coarne, deoarece sunt protejate
de dimensiunile lor mari, economisesc materia dur6 qi o transformd
intr-un cartilaj dur pe maxilarul superior, deoarece mS.nAnca
vegetale cu spini.
Pe baza acestor idei, Aristotel ar trebui s5. izbuteascd in incercarea
de a defini animalele cu coarne (defini{ie care este propusS. in
Analitica secundd., dar nu este elaborati). Insd, a defrni inseamnd
aizola termenul mediu (cauza), iar alegerea termenului mediu inseamni
a hotdri ce trebuie si fie explicat.
Sd admitem cd Aristotel trebuie sd explice mai intAi de ce animalelor
cu coarne le lipsesc incisivii superiori. El trebuie sd formuleze
o asemenea reguld incAt, dacd rezultatul pe care vrea s5-l explice
este un caz al acestei reguli, acesta n-ar mai fi surprinzitor. De
aceea el presupune cd materia durd a fost probabil deviati de la
gurd cu scopul de a forma coarnele.
S5" presupunem cd:
(7) M = animale deviante (adicd animale care au deviat materia durb
de a gurd la cap).
P = animale lipsite de incisivii superiori.
S = animale cu coarne.
Dacd ,,vorbim despre ipotezh atunci cdnd gdsim o circumstanlb
foarte ciudatd care s-ar explica presupundnd cd este cazul unei anumite
reguli generale qi, de aceea, se adoptd o astfel de supozitie"
(CP, 2.624), atunci Aristotel ar putea incerca urmdtorul silogism:
(8) Reguld = Toate animalele deviante sunt lipsite de incisivii superiori.
Caz = Toate animalele cu coarne au deviat.
Rezultat = Toate animalele cu coarne sunt lipsite de incisivii superi
ori.