Umberto Eco - Limitele interpretarii

80 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
magnezie alb[, alaun, mam6, materie unici a metalelor, mijloc dispozitiv,
menstrS, mercur in amurgul lui, ulei, ulei viu, legumd, ou, flegmi,
plumb alb, punct, rdddcini, rddbcina artei, rdddcinb unicd, rebis, sare,
sare alkali, sare alebrot, sare alembrot, sare fuzibild, sare naturald,
salgem6, sare a metalelor, sdpun al infeleplilor, seb, placentd, scdunel,
bdtrAnele, seth, serinech, sclav fugar, mAnd stAng6, tovardE, sord, spermd
a metalelor, spirt, staniu, sublimat, suc, sulf, sulf alb, sulf untos, pdmdnt,
pdmdnt infrunzit, pdmAnt rodnic, pimAnt in putere, cAmp in care trebuie
semdnat aur, tevos, tincar, abur, stea a serii, vdnt, virago, geam, geam al
faraonului, doudzeci si unu, urind de copil, lrrltur, zibach, zivd-, v6l, vdl alb,
narcis, crin, rozd albd, os calcinat, coaji de ou etc. (Signes, pp. 184-185).
Ajungem in sfArqit la Opera la Roqu. Dar gi aici terminologia se
complici, pentru ci unele dintre fenomenele ce se petrec in aceastd
fazd sunt desemnate prin aceleaEi nume care desemnau fenomenele
din fazele precedente:
Cea mai mare parte dintre filozofi iqi incep tratatele cu Opera cu Piatra
la Roqu... Asta constituie pentru cei ce citesc un izvor de erori, nu numai
pentru cb nu ar reugi sd ghiceascd despre ce materie vorbesc frlozofii,
dar Ei din cauza operaliilor gi a proporliilor materiilor celei de-a doua
Opere, sau fabricarea Elixirului, foarte diferitd de cele ale primei Opere.
Deqi Morieno ne asigurd cd aceastd a doua Operd nu e altceva decdt o
repetare a celei dintAi, e bine sd relinem totuqi cd ceea ce numesc ei foc,
aer, pdmAnt qi apd in una nu reprezintd aceleagi lucruri cdrora le dau
aceste nume in cealaltb. Mercurul lor e numit mercur in formd atdt
lichid[, cAt qi uscatd. De exemplu, cei ce-l citesc pe A]fidius iqi imagineazd
cd, atunci cAnd acesta numeqte materia Operei minereu roqu, ar trebui
sd caute pentru inceperea operaliilor o materie rogie; aqa ci unii se
apucd sd lucreze pe cinabru, allii pe miniu, allii iardgi pe orpiment, iar
allii, in fine, pe rugina frerului; fiindci ei nu qtiu cd minereu rosu e
Piatra perfectd la roqu qi cd Alfidius igi incepe tratatul numai de la
aceasta. Dar pentru ca acela ce va citi aceastd oper[ qi va voi sd lucreze
sd nu fie inqelat, iatd aici un mare numdr de nume ce se dau Pietrei la
rosu: acid, acut, adam, aduma, almagra, inalt qi inillat, alzernard, suflet,
berbec, aur, aur viu (...), gumd roqie, hageralzarnad, om, foc, foc din
natur6, infinit, tinerele, hebrit, piatrd (...), Marte, ulei necombustibil,
ulei rosu, mdslind, mdslind perpetud, orient, tatd, o parte, piatrd stelard,
phison, rege, r6ezon, reqedinld, roqeald (...), teriac, thelima, thion, thita,
toarech, lansare, vAnd, sAnge (...), sticli, saaph, zahau, ztt, nl:rr'erch,
zumelazuli, sare de urind etc. (Signes, pp. 187-189; tnde etc. final e al
lui Pernety, in timp ce punctele de suspensie sunt puse de cronicarul
dumneavoastrd, mai pulin rdbddtor decAt autorul sdu).
Pe de altd parte, d'Espagnet spunea cd filozofii recunosc un triplu
Mercur Ei continua: ,aA.poi,.in cea de-a doua preparare, care este numitd
prima de cdtre autorii ce o omit pe prima, cAnd deja Soarele a redevenit
crud qi este reamestecat in prima materie a sa, Mercurul,
cAnd e de felul acesta, devine propriu-zis Mercurul corpurilor sau