Umberto Eco - Limitele interpretarii

CONDITI]LE INTERPRETARII
caracterizeaze vn semn ca atare, atunci in ce sens pragmatica va fi
diferitd de semioticd?
S5. presupunem cd cele trei domenii ale semioticii nu ar fr Etiinte,
ci, mai degrab5., dimensiuni (sau descrieri prin care acesta ar
putea fi apropiat) ale fenomenului semiozei; Ei sd acceptd.m, in termeni
peirceani, cd semioza este ,,o actiune sau o influenti care este,
sau implic6, o cooperare a trei subiecte, semnul, obiectul sb.u si interpretantul
sdu, astfel incAt aceast[ influenli trirelalionald si nu se
poat5, in niciun caz, rezolva prin acliuni intre perechi" (CP, 8.494).
Din acest punct de vedere, raportul dintre semiotic[ qi cele trei
domenii ale sale nu mai este de acelaEi tip ca si acela dintre qtiinlele
naturii, intelese ca gen, si zoologie, mineralogie sau astronomie,
vb.zute ca specii ale sale. Este mai aproape de raportul dintre filozofia
gtiinlei, sau epistemologia generald, qi trei probleme epistemo-
Iogice, si anume cum se emite o ipotezd, cum se adund datele relevante
gi cum se falsifrci o teorie qtiinlifrcd. Nu mai este nevoie sd. spunem
cd (i) insdEi notiunea de fapt relevant nu poate fi stabiliti decAt pe
baza unei ipoteze asumate, (ii) o ipotezh poate fi emisd numai in
tentativa de a justifrca ceva ce a fost considerat experimental ca fapt
relevant, (iii) un procedeu pentru a supune verificdrii o explicalie
poate fi gAndit numai cu scopul de a pune la indoiali o ipotezi dat[
Ei (iv) adesea a falsifica o ipotezd inseamnd a demonstra cd faptele
relevante ce au fost izolate sunt lipsite tocmai de aceastd relevanld.
Tot astfel, pragmatica nu poate fi o disciplind. cu propriul sdu
obiect, distinct de cel al semanticii Ei al sintacticii. cele trei domenii
ale semioticii trateazb, acelasi ,,obiect" disciplinar, iar acest obiect,
din nefericire, este diferit de obiectele gtiinlelor naturale care, dacd
exist5, sunt genuri naturale. Obiectul pragmaticii este acelaqi proces
de semiozS. pe care atdt sintactica, cAt si semantica, il abordeazd.
sub aspecte diferite. Dar un proces social, qi poate biologic, cum este
semioza nu poate fi niciodatd redus Ia unul, qi numai unul, dintre
posibilele sale profiluri.
Geometria pland oferd o reprezentare abstractd a realitilii flzice.
Cu exceptia celui din Flatlandia lui Abbott, nu existd. universuri
fizice caracterizate de doud dimensiuni. Existd corpuri Ei existd raporturile
dintre ele. Corpurile sunt supuse legii gravitatiei, pe cAnd
figurile geometriei plane nu sunt. Putem folosi figurile geometriei
plane pentru a desena, de exemplu, paralelogtamul forlelor, care
reprezintS., oarecum, cAteva dintre fenomenele ce depind de gravitalie;
dar corpurile, care sunt tridimensionale, cad din raliuni pe
care geometria plan[ nu este in md.suri sd le explice. Paralelogramul
bidimensional al forlelor care calcule azb, traiectoria unei ghiulele de
tun poate numai s5. reprezinte, ca diagramd", un fenomen pe care
geometria pland trebuie sd-l considere ca fiind sigur.