Umberto Eco - Limitele interpretarii

+4 ASPECTE ALE SEN{IOZEI HERMETICE
aurddesacru,Prinsecolulalll-lea,inlelepciuneasecretiarfitrebuit
deci s[ Iocuiasci fie printre druizi, sacerdolii cellilor, fie printre
inieleptii din Orient, care vorbeau limbj neinlelese'
"''ii"il"""1i"mul clasJ ii identifica pe barbari cu cei care nu qtiau
cuvantut (etimologia lui barbaros e chiar
"r"i;i;:;;;;';;;"re
aceasta: barbar .Lf care bAlbAie)' Acum' in schimb' tocmai presupusa
bAlbAiaii "tt" u .itai"oioi devine iimbi sacri' plini de promisiuni
qi de revelalii t,u""tu sub ticere' Dacd pentru ralionalismul grec
era adevdrat ceea
"" pot"u fr explicat' acum e adevdrat numai ceea
ce nu se Poate exPlica'
2.I.3. Contradiclia Ei secretul
Dar care era inlelepciunea misterioasd in posesia c[reia se aflau
rr*ta"qff barbarilor? Opinia cea mai rispAnditd era c[aceqtia cunogteau
leg[turile ascunsu't"
""u" lumea spiritualb cu lumea astralS'
;;; ;;;.tu "r.r
to-"a sublunar[' astfel c[' aclionAnd asupra unei
plante, se poate inrao'l mersul stelelor' mersul stelelor influenleazi
destinul frinlelor t"r".itt, iar operaliile magice efectuate pe o imagine
a divinitilii const,a"f divinitatea sd urmeze vrerea noasLt6' Cum
este jos, aqa este qi'ut' Universul devine un mare teatru de oglinzi
in care fiece lucru 1e reflect[ qi le semnificd pe toate celelalte'
Se poate ,,otfi d" *i*pttie Ei d9 aseminare universal[ numai
dac[ se refuzbpri""ipi"i non-contradicliei' Simpatia universali este
efectul unei emanalii a lui Dumnezeu in lume' insa la originea emaunulincognoscibil
care e sediul insuqi al contradicliei'
;;c.;t;n
GAndirea neoplatonici ireqtinb va c[uta si explice c[ noi nu putem
s[-l definim pe Do-""'eu in mod univoc din cauza inadecvirii funciare
a limbajului nostru' GAndirea hermetici spune cd limbajul
cu cAt se afundil in
nostru, cu cAt " -"i^"-figuu, mai polivalent Ei
simboluri qi metafo';, cu"atAt va fi mai potrivit s[ numeasc[ un
unul in care se ,"ilir"u"a coincidenla contrariilor. Dar acolo unde
triumfficoincidenla.o't.u.iilo''cadeprincipiulidentitblii'Toutsetient.
Drept urmare' i"t"tpt"tut"u n infinit[' in tentativa de a ciuta
"u
un sens ultim qi i-potiU de atins' se acceptd o lunecare de neoprit
a sensului. o planla nu e definiti prin caracteristicile ei morfologice
qi funclionale, ci ;; b"^ asem[n[rii ei' fie qi parliaii' cu un alt
element'uI cosmololui' Daci seam[n[ vag cu o parte a trupului
omenesc, planta u'" t""' pentru c[ trimite la trup' Dar acea parte
atrupuluiur"r",t",Iarindulei'deoarecetrimitelaostea;aceasta
are sens pentru.a't'i"tit" Ia o gami muzicald' iar aceasta pentru
cd trimite la o ierarhie ingereasci' si tot a;a la infinit'
Fiece obiect, Iumesc sau ceresc' ascunde un secret ini[iatic' Dar'
asa cum uo ,nr-ui--"i1' hermetiEti, un secret iniliatic revelat nu