Umberto Eco - Limitele interpretarii

24 INTENTIO LECTORIS
trebuie cititi in mod absolut literal Ei f[rd a porni in cEutarea unor
sensuri spirituale? Cum se poate concilia preferinta acordatd cititorului
cu deciziile cititorului fundamentalist al Bibliei?
AEadar, poate exista o esteticd a infinitei interpretabiliteli a textelor
poetice, care se conciliazd cu o semiotic[ a dependentei interpretdrii
de intenlia autorului; gi poate exista o semiotici a interpretd.rii
univoce a textelor, care totuqi neagi fidelitatea fald de intentia autorului
Ei se reclamd mai curdnd de la un drept al intenliei operei.
Se poate intr-adevdr citi ca infinit interpretabil un text pe care
autorul sdu l-a conceput ca absolut univoc (aqa ar ft cazul unei lecturi
delirante gi care s-ar abate de la catehismul catolic sau, ca sd
nu risc[m niqte ipoteze qtiinlifico-fantastice, cazul lecturii pe care
Derrida [19771o di unui text al lui Searle). Se poate citi ca infinit
interpretabil un text care e cu siguran!5 univoc in ceea ce priveqte
intenlia operei, cel pulin atunci cAnd menlinem convenliile de gen:
o telegramd expediati ca atare qi care spune sosesc md,ine mar[i 21
la orele 22:15 poate fi plind de subinlelesuri amenin!5"toare sau
promitd.toare.
Pe de altd parte, cineva poate citi ca univoc un text pe care
autorul sdu l-a conceput ca infinit interpretabil (ar fr cazul fundamentalismului,
daci Dumnezeul lui Israel ar fi aga cum il gAndeau
cabaliqtii). S-ar putea citi ca univoc un text care este de fapt deschis
unor interpretdri variate din punctul de vedere al intenliilor operei,
cel pulin atunci cdnd se respecti legile limbii: ar fi cazul lui they
are flying planes, citit de un observator al traficului aerian, sau
cazul cuiva care ar citi Oedip rege ca pe un roman politist in care
singurul lucru interesant ar fi sd se giseascd vinovatul.
Sub acest profil ar trebui sd reconsider[m unele dintre curentele
ce se prezintb, astitzi ca orientate cdtre interpretare. Spre exemplu,
sociologia literaturii manifestd preferinli pentru ceea ce un individ
sau o comunitate face sd se intAmple cu textele. in acest sens, lasd
la o parte opliunea intre intenlia autorului, a operei sau a cititorului,
pentru cd de fapt inregistreazb. felurile in care societatea se
foloseqte de texte, fie ele mai mult sau mai putin corecte. in schimb,
estetica receptdrii isi asum5. principiul hermeneutic conform ciruia
opera se imbogdle;te de-a lungul veacurilor cu interpretSrile ce i se
dau; line seama de raportul dintre efectul social al operei Ei orizontul
de aqteptare al destinatarilor istoriceEte situali; dar nu tdgdduiesc
ci intdrpretdrile ce se dau textului trebuie si fie conforme cu
o ipotezd asupra naturii acelei intentio de profunzime a textului. Tot
astfel, o semiotici a interpretirii (teorii ale cititorului model Ei ale
lecturii ca act de colaborare) cautd de obicei in text figura cititorului
constituent gi prin urmare cauti, Ia rAndul ei, in intentio operis
criteriul pentru a evalua manifestS.rile lui intentio lectoris.