Umberto Eco - Limitele interpretarii

264 CONDITIILE INTERPRETARII
in toate aceste cazuri, vorbitorii incearcd s[ ajungd la un acord
de dicto asupra posibilitdlii de a folosi anumite expresii, pentru a
evita colapsul comunicativ. Negatiile (8a), (10a) Ei (11a) impun un
nou cadru sau punct de vedere asupra discursului care urmeazl..
Natura de dicto a contestdrilor (8a), (10a) Ei (11a) poate fi observatS.
confruntAndu-le cu negalia diferitd de re, considerati in (9). Aceasti
negatie pare normal5., pentru cS nu incearc[ sd. Eteargi presupozitia
de nepldcere; dimpotrivd, o acceptS" ca materie de cunoastere de baz6.
si, f[cAnd aceasta, acceptd cadrul deja stabilitl.
Presupoziliile, ca parte a cadrului de fond, pot fi negate numai
contestAnd cadrul insusi. in acest sens, negarea unei presupozitii
este una metalinguisticd deoarece a nega cadrul de fond inseamnS.
a nega caracterul apropriat al lumii in care informatia a fost prezentata,
adicb chiar caracterul apropriat al cuvintelor folosite de
celdlalt vorbitor. Atunci cAnd cadrul de fond al unui vorbitor este
contestat, poate fi impus unul nou si este posibild schimbarea cadrului.
Contestarea cadrului produce intotdeauna efecte textuale, deoarece
schimbarea de cadru modific[ direclia discursului. Astfel, contestarea
unui cadru devine o schimbare de topic textual.
Dupd un enun! ca (8), nu mai este posibil5 continuarea disculiei
despre insuccesul lui Margaret, lucru posibil, in schimb, dupd (9).
Schimbarea topicului discursului necesiti o strategie metalingvisticd
complex5, care poate fi pusi in practicd numai printr-o manevr6.
textuald complexi care are funclia de a transforma o negalie aparent
internii intr-o negalie externd, Ei de a o transforma pe cea externd
intr-o negalie de dicto, pentru a pdstra condiliile de succes ale schimbului
comunicativ. Contraexemplele (8), (10) Ei (11), ca Ei reformulirile
lor (8a), (10a) gi (11a) ar merge traduse, mai exact, astfel:
,,Ceea ce ai spus nu are sens, pentru cd, daci ar avea, ar trebui s5.
se impunS. discursului o cunoaEtere de bazl pe care eu nu o accept
ca adevd,rat6; deci, nu aveai dreptul si foloseEti expresia cu care ai
postulat acea cunoastere de bazi" (din fericire, lumea normalS. nu
este atAt de vorbireali).
Dac[ analizdm mai bine contraexemplele oferite de literatura
curenti, vedem ci sunt infirmate de confuzia dintre puterea presupozilional5
a termenilor-p sau a enunturilor si felul in care aceEtia
sunt utilizali, efectiv, in strategiile discu-r"sir-e, cu scopul de a exploata,
chiar dacd malilios, aceastd putere a 1or'. Insa lntr-o strategie discursivd
pot fi folosili malilios qi termeni farA nrci o putere presupozitionald..
1. Un enunt ca (9) este, de altfel. ambrr:u penrlu cd poate fi folosit atdt in
sens aditional, cAt qi restrictir-: poar:e ..:.-atr:1.r" informatii despre cruzimea lui
Edward (care se bucurd de nenoloc-r';.. -::-i ';ersoane care nu-i place) sau poate
nega afirmatia cd lui Edward i-a :..:'-.: r:1 .^ .:1 ,\largaret a picat la examen pur
qi sirnplu pentru cd lui Edrr'ali r--.- ---::,:. i=-:,c de Margaret si de nenorocirile
ei. In schimb (8), (8a), (10a, sr ---.- : , .-.-.. nun.Lai o interpretare restrictiv5.