09.02.2020 Views

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

264 CONDITIILE INTERPRETARII

in toate aceste cazuri, vorbitorii incearcd s[ ajungd la un acord

de dicto asupra posibilitdlii de a folosi anumite expresii, pentru a

evita colapsul comunicativ. Negatiile (8a), (10a) Ei (11a) impun un

nou cadru sau punct de vedere asupra discursului care urmeazl..

Natura de dicto a contestdrilor (8a), (10a) Ei (11a) poate fi observatS.

confruntAndu-le cu negalia diferitd de re, considerati in (9). Aceasti

negatie pare normal5., pentru cS nu incearc[ sd. Eteargi presupozitia

de nepldcere; dimpotrivd, o acceptS" ca materie de cunoastere de baz6.

si, f[cAnd aceasta, acceptd cadrul deja stabilitl.

Presupoziliile, ca parte a cadrului de fond, pot fi negate numai

contestAnd cadrul insusi. in acest sens, negarea unei presupozitii

este una metalinguisticd deoarece a nega cadrul de fond inseamnS.

a nega caracterul apropriat al lumii in care informatia a fost prezentata,

adicb chiar caracterul apropriat al cuvintelor folosite de

celdlalt vorbitor. Atunci cAnd cadrul de fond al unui vorbitor este

contestat, poate fi impus unul nou si este posibild schimbarea cadrului.

Contestarea cadrului produce intotdeauna efecte textuale, deoarece

schimbarea de cadru modific[ direclia discursului. Astfel, contestarea

unui cadru devine o schimbare de topic textual.

Dupd un enun! ca (8), nu mai este posibil5 continuarea disculiei

despre insuccesul lui Margaret, lucru posibil, in schimb, dupd (9).

Schimbarea topicului discursului necesiti o strategie metalingvisticd

complex5, care poate fi pusi in practicd numai printr-o manevr6.

textuald complexi care are funclia de a transforma o negalie aparent

internii intr-o negalie externd, Ei de a o transforma pe cea externd

intr-o negalie de dicto, pentru a pdstra condiliile de succes ale schimbului

comunicativ. Contraexemplele (8), (10) Ei (11), ca Ei reformulirile

lor (8a), (10a) gi (11a) ar merge traduse, mai exact, astfel:

,,Ceea ce ai spus nu are sens, pentru cd, daci ar avea, ar trebui s5.

se impunS. discursului o cunoaEtere de bazl pe care eu nu o accept

ca adevd,rat6; deci, nu aveai dreptul si foloseEti expresia cu care ai

postulat acea cunoastere de bazi" (din fericire, lumea normalS. nu

este atAt de vorbireali).

Dac[ analizdm mai bine contraexemplele oferite de literatura

curenti, vedem ci sunt infirmate de confuzia dintre puterea presupozilional5

a termenilor-p sau a enunturilor si felul in care aceEtia

sunt utilizali, efectiv, in strategiile discu-r"sir-e, cu scopul de a exploata,

chiar dacd malilios, aceastd putere a 1or'. Insa lntr-o strategie discursivd

pot fi folosili malilios qi termeni farA nrci o putere presupozitionald..

1. Un enunt ca (9) este, de altfel. ambrr:u penrlu cd poate fi folosit atdt in

sens aditional, cAt qi restrictir-: poar:e ..:.-atr:1.r" informatii despre cruzimea lui

Edward (care se bucurd de nenoloc-r';.. -::-i ';ersoane care nu-i place) sau poate

nega afirmatia cd lui Edward i-a :..:'-.: r:1 .^ .:1 ,\largaret a picat la examen pur

qi sirnplu pentru cd lui Edrr'ali r--.- ---::,:. i=-:,c de Margaret si de nenorocirile

ei. In schimb (8), (8a), (10a, sr ---.- : , .-.-.. nun.Lai o interpretare restrictiv5.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!