Umberto Eco - Limitele interpretarii

68 ASPECTE ALE SENIIOZEI HERMETICE
Scopul unei mnemotehnici ar trebui s[ fie acela de a reduce la o
combinatorie foarte economicoasd Ei la o regul[ de corelare elementari
qi intuitivi atat universul artifrciilor expresive, cat Ei universul
Iucrurilor de rememorat. ln schimb, mnemotehnicile renascentiste
si baroce au fost dominate de demonul semiozei hermetice.
Daci-i adevdrat cd e vorba de corelat o form[ a toposurilor qi a
imaginilor cu forma Ei cu obiectele ce populeazd lumea stabilind
niqte lanluri de relalii omoloage, mnemotehnica pare si se incdp6-
ldneze in a elabora o logici a inldnluirilor qi pune mai degrabd in
ioc un hermetism interpretativ prin care, orice putand s5 fie insemnarea
a orice, jocul corespondenlelor devine proteiform.
EIe reproduc situalia oric[rei doctrine a signaturilor in care, cum
observa deja Foucault (1966, II, 3), ,,asemSnarea nu rimdne niciodati
stabil[ in ea insiqi: ramAne fixatd numai dacd trimite la o altd
similitudine, care la rAndul ei cere altele noi, aEa incat orice asem6-
nare are valoare numai in virtutea acumulirii tuturor celorlalte, qi
trebuie s5 strdbali lumea intreaga pentru ca cea mai umild dintre
analogii s[ fie justificatd gi sd pari, in fine, sigur[... $tiinfa seco-
Iului aI XVI-lea s-a osAndit s5 nu cunoascd niciodati altceva decat
identicul, dar si nu-l cunoasci decAt la termenul niciodatd atins al
unui parcurs fdri sfArEit".
Astfel, in chiar centrul unei metafizici a corespondenlei dintre
ord.inea reprezentdrii Ei ordinea cosmosului, asistim la un soi de
teatru al deconstructiei si aI derivei infinite.