Umberto Eco - Limitele interpretarii

188 MUNCA INTERPRETARII
in acest caz, matricile lumilor vor fi urm[toarele (unde V = obiectul
unui vis):
V M
Y-r
x1 (+) rz (+)
In lumea doxastici a lui Tom (Wr) existd t)r:'xp care este obiectul
presupus al viselor lui John si care este o barcd mare; in lumea
doxastici a lui John (W,) existi doud lucruri, adicd o barci rrric6. y,
care nu l-a obsedat ,riai'oauta in vis, si un lucru rrLare x2, care este
obiectul visului siu qi care, din nefericire, nu este o barci; x, x, si
y vor fi reciproc supranumerori (indivizi diferili); nu va exista identitate
intre lumi, dar aceste doui lumi vor flr totuqi reciproc accesibile.
ManipulAnd matricea lui W,, este posibil s[-l desemndm atdt
pe x, cdt Ei pe y, iar manipulAnd matricea lui W, este posibil si-l
desemnim pe xr Putem spune ci fiecare lume elte ,,imaginabil["
din punctul de vedere al iumii alternative.
Presupunem acum ci in W, este valabili proprietatea RoEu (dar
John este daltonist qi nu distinge culorile), iar dialogul este urmdtorui:
TOM: !i-am vdzut bdrcile. Vreau sd o cumpdr pe cea roqie.
JOHN: Pe care?
Pentru Tom, RoEu este - in acest context - o proprietate esenlial5
a lui r. Tom vrea si cumpere numai bdrci roqii. John nu poate
concepe lumea lui Tom, tot aqa cum locuitorii din Flatlandia nu pot
concepe o sfer6. John iqi distinge bdrcile numai dupd lungimea lor,
nu Ei dupd culoare:
w
v
(-)
(+)
M
w,
M
R
w
M
xr
(+)
(+)
xz
(+)
(-)
John nu poate concepe lumea lui Tom, dar Tom poate concepe lumea
\ a lui John ca pe o lume in care - in termenii matricii lui W, - culorile
rdman nedeterminate. AtAt !r, cdt qiy, pot fi desemnali in W, ca:
wt
M
lt (+)
Jz (+)