Umberto Eco - Limitele interpretarii

t24
MUNCA INTERPRETARII
ingiduie oamenilor si opereze intr-un fel oarecare in cadrul ei. TotuEi,
Popper - la care Nanni se referd. atAt de des * la un moment dat
hotdrdqte sd enumere cerinlele a ceea ce ar trebui si fie Etiinla
astizi. de
$tiinla modernd se definegte ca un discurs care aratS falsitatea
multora dintre rezultatele Etiinlelor trecutului, ins5. reuseqte
gi s[ explice de ce in trecut se interpretau faptele in felul respectiv.
Vreau sd spun c5 ipoteza heliocentricd e superioard celei geocentrice
nu numai pentru cd explicd mai bine diverse fenomene, ci si pentru
c5. explici motivele pentru care anticii aveau iluziile de perceptie ce
i-au condus la ipoteza geocentricd.
Apoi, o definilie esteticd este nu numai explicativi, ci si tolerantS.:
ea vrea sd explice Ei de ce unele opere create cu alte frnalitdli decAt
aspectul estetic sau ca si producd o alti perceptie de ,,frumos" pot
sd stArneascd interesul, tindnd cont fie de valorile epocii respective,
fie de ale noastre.
Sigur cd o astfel de incercare de definire nu poate s5-qi renege
istoricitatea, insd reprezintd totugi modul istoriceqte determinat prin
care se incearcd a se da seami Ei de alte forme de activitSli ce lin
de alte epoci qi de alte culturi. Iar aceasta e si incercarea pe care
Nanni insuEi o face pAni la urmi; de fapt, cred ci un indigen din
Insula Paqtelui de acum cAteva secole n-ar fi de acord cu Nanni in
ce priveEte afirmalia ci adevdrul statuilor lui enigmatice este determinat
de pluralitatea lecturilor ce li s-au dat. T?ebuie totuqi sd frxdm
niEte puncte de referinld pentru discursul nostru. Dacd a incerca o
definilie de felul acesta (iar in cazul meu, una sub specie semiotici)
inseamnd. s[ faci o esteticd, qi cS aceast[ esteticd este esenlialist5,
iar acest esenlialism e un perspectivism mascat, atunci trebuie s5"
ne inlelegem asupra termenilor.
4. DeEi Nanni afirmd cb de-a lungul intregului Tlatat circuld un
fir roqu de turnuri kantiani (fapt ce demonstreazh cE, atunci cAnd
vrea, Nanni e un cititor foarte pdtrunzdtor), toatd critica lui porneEte
de la un idolum tribus reiterat cu obstinalie (cf., de exemplu, pp.
85, 86, 172, 236, 271), qi anume cd orice discurs teoretic ar avea
statutul de discurs ,Etiinlific". Aga cd trebuie sd vedem ce anume
se intelege prin qtiin!5. Dacd vorbim de ea in sensul academic, sens
in care se vorbeqte Ei de qtiinle morale sau de activitate qtiinlificl
in legiturd cu orice cercetare ce-qi fixeazi cu un minimum de rigoare
semnificatia termenilor utilizali Ei condiliile in care sunt utilizali,
atunci multe pagini din cartea lui Nanni reprezintS. Ei ele o contribulie
Etiinlificd. Dar daci o inlelegem in sensul teoriilor qtiinlelor
empirice, nu existd nimic in Tlatat care sA justifice o atare interpretare.
Repet acolo de mai multe ofi (cf. 0.2) c1t semiotica e un
domeniu de cercetare ce nu este incd unificat; spun in secliunea 0.9
(,,Limite epistemologice") c5", degi propun un model teoretic unificat,