Umberto Eco - Limitele interpretarii

258 CONDITIILE INTERPRETARII
lexicale simple sau enunturi complete), sunt vehiculati, in acelasi timp,
doi semnificali care nu au aceiaqi statut. in enunluri ca (1) sau (2)
(1)
(2)
Giovanni s-a lisat de fumat.
Giovanni s-a intors la New York.
sunt vehiculate doud unitdli de informalie, respectiv:
(1a) Giovanni nu fumeazd.
(1b) Giovanni inainte a fumat.
(2a) Giovanni s-a dus la New York.
(2b) Giovanni inainte a fost la New York.
Aceste unitdli nu aparlin aceluiasi nivel de semnificat (1b) s; 126;,
in mod tradilional identifrcate ca presupozitii ale enunlurilor (1) Ei
(2); ele nu constituie ,,miezul" comunic[rii, care inclind mai mu]t
inspre faptul cd Giovanni acum nu fumeazd sau cd. Giovanni s-a dus
la New York. RecurgAnd la testul negatiei, dacd. negd"m (1) gi (2),
atunci cu siguranli negdm (1a) qi (2a), dar nu qi (1b) Ei (2b).
Presupozitiile fac parte din informalia dat[ de un text; ele sunt
supuse acordului reciproc din partea vorbitorului Ei a ascultdtorului
qi formeazd un fel de cadru textual care determind punctul de vedere
de la care discursul va fi dezvoltat. Acest cadru textual constituie
fondul textului si este diferit de celelalte informalii care reprezintb"
relieful. In enunturile purtitoare de presupozitii, cadrul de fond
constd in semnifrcatul presupus de enun!, pe care atAt E, cAt Ei D
trebuie, implicit, s5-l accepte ca fiind adevirat, in timp ce semnificatul
afirmat constituie informatia in relief (cf. Ei studiul ,,presupposition
and implication", in Black, lg12).
Cadrul de fond nu reprezintd informalia deja cunoscutd, ci ceea
ce este (sau trebuie sd fie) acceptat ca frind de necontestat de citre
participanfi. intr-adevir, nu este greu sd ne imagindm un context
in care informalia noud, care este vehiculatd, sd fie exact aceea
presupusd de enun!. Sd considerdm, de exemplu, o expresie ca:
(3) Ne pare r5"u sd vi informdm cd articolul dumneavoastrd a fost
respins.
in acest caz, rroua informalie vehiculatd d"e enunt este tocmai
cauzativitatea propozitiei subordonate, presupusi de cauzativul a
regreta. Pe de altd parte, cand se folosesc expresii retorice ca tmi
pare rdu cd sau dumneauoastrd nu ali meritat sd, se spune cd acestea
servesc adesea pentru ,,a indulci pilula". Tocmai ele ii cer lui D
sd accepte ca fiind definitiv produs ceea ce ii este in schimb anunlat
ca o veste nepldcutd qi neaqteptatd. in acest sens, informalia
de bazd' este un element textual produs de mb.rci interne specidce
ale textului qi din aceastd cauz\ este considerati diferitd de ,,cunoasterea
de bazd" a lui E si D, ca si de orice alt gen de cunoastere