Umberto Eco - Limitele interpretarii

92 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
medievale, se inlelege Ei de ce in versurile 89-90 vorbeqte de culoarea
care ,,torno per vetro - lo qual di retro a s6 piombo nasconde"
l,,trecu-'napoi prin geamuV ce-n spatele-i un strat de plumb ascunde"].
Daci insd Dante vorbeEte de lumini masonice, celelalte lumini din
cAntul respectiv r[mAn obscure.
2.4.4. Ren6 Gu6non: derivS" SI corabie a nebunilor
Aproape toate caracteristicile gAndirii hermetice sunt de gdsit in
procedeele de argumentare ale unuia dintre epigonii ei contemporani:
Ren6 Gu6non (cf. studiul Claudiei Miranda, inPozzato,1989). In al
sdu Le roi du mondeT autorul e de acord cu existenla unui centru
spiritual ocult, guvernat de un Rege al Lumii, de cdtre care ar fi
conduse evenimentele umane. Acest centru coincide pentru Gu6non
cu regatul subteran Agarttha, care s-ar gdsi in Asia, probabil in
Tibet, dar s-ar ramifica pe sub continente qi pe sub oceane. Textele
de Ia care porneEte Gu6non nu sunt anterioare celei de-a doua jumdt[!i
a secolului al XIX-Iea Ei sunt lipsite de orice credibilitate gtiinlificd2,
insd Guenon inlelege si demonstreze cb. centrul subteran Ei
Regele Lumii sunt atestate de toate mitologiile Ei religiile Ei ci regatul
Agartthei se identifici dupi toate evidenlele cu acel centru misterios
din Asia in care, dup[ spusese legendei, au emigrat Templierii dup[
distrugerea lor de c[tre Filip cel Frumos, precum qi Rozacruceenii.
E vorba, prin urmare, de a merge in ciutarea nu a unui singur text
arhetipal, ci a mai multora, sau - in absenla acestora - in cdutarea
unor infinite versiuni ale tradiliei.
Ca exemple de tehnici argumentative intrebuinlate forlat, si urmdrim
cum se desfiEoard capitolul VII: ,,"Ls2" sau sdlaEul de nemurire".
Tladiliile privind ,,lumea subpimdnteand" se reg[sesc ]a foarte multe
popoare... S-ar putea observa, ca linie generald, ci asa-numitul ,,cult al
peqterilor" e intotdeauna legat de ideea unui ,,loc interior" sau a unui
1. Paris, Gallimard, 1958 (vom folosi edilia italiand'. Il re del mondo, Milano,
2.
Adelphi, 1977).
Primul este marchizul Saint-Yves d'Alveydre, care in 1901 a publicat o Mission
de I'Inde en Europe unde descrie lumea subterani misterioasi a Agartthei.
Descrierea acestui univers este fantasticd, pe alocuri de basm - ca in toate !inuturile
utopice gi imaginare ale trecutului, aici se gdsesc qi animale legendare -,
dar ii serveqte lui Saint-Yves drept argument ideologic pentru proiectul shu
de guv6rn mondial, numit Sinarhia. Al doilea text este cel al unui alt autor
fantezist, Ferdinand Ossendowski, care in 1924 a publicat Beasts, Men and
Gods, unde reia pdni Ia refuz ideile lui Saint-Yves, incdt a fost acuzat de plagiat
(cel care introduce insd sintagma ,.Rege al Lumii" este Ossendowski). Prima
menlionare a Agartthei apare in secolul al XIX-lea, la unul dintre autorii de
cdrli de aventuri, Louis Jacolliot, care a scris qi cdrli ezoterice despre originea
orientald a unor religii.