Umberto Eco - Limitele interpretarii

48 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
practicarea raului este umilit trupul, care trebuie distrus, nu sufletul,
care se salveazl.
E greu sd te sustragi ispitei de a redescoperi o ereditate gnostici
in multe aspecte ale culturii moderne Ei contemporane.
A fost identifrcatd o origine catar6, qi deci gnosticd, in conceplia
curteneasca (qi apoi in cea romantic[) a iubirii, vb.zutd ca renuntare,
ca pierdere a iubitei si, in orice cazT ca raport pur spiritual, cu
excluderea oric[rui raport sexual.
E cu siguranli gnostici celebrarea esteticii r[ului ca experienli
de revelalie (sade), Ei e gnostic| dectzia atator poeti moderni de a
cSuta experienle vizionare gralie istovirii c5.rnii, prin excesul sexual,
extaza mistic6, drog sau delirul verbal.
Unii au vhzut o r[dicind gnosticd pAni qi in marile principii ale
idealismului romantic, in care timpul Ei istoria sunt din nou prefuite,
dar numai pentru a-I face pe om protagonist aI reintegririi spiritului.
Pe de alt[ parte, atunci cAnd afirmd cd iralionalismul filozofic al
ultimelor doud secole e o invenlie a burgheziei care cauta si reaclioneze
la criza ei justificAnd filozofic propria-i voin![ de putere 9i
propria-i practica imperialista, Luk6cs nu face altceva decat s5 traduci
in termeni marxisti sindromul gnostic'
Viceversa, unii au vorbit de elemente gnostice in marxism qi chiar
in leninism (teoria partidului ca vArf de diamant, ca grup de aleEi
care posedi cheile cunoaqterii Ei deci ale mAntuirii).
Allii vdd o inspiralie gnosticd in existenlialism si in special la
Heidegger (Fiinla-in-deschis, Dasein-ul, ca fiinli ,,aruncatd" in lume,
raportul dintre existenla mundand Ei timp).
Jung, prin revizitarea unor doctrine hermetice vechi, a repropus
problema gnostici a redescoperirii unui Sine originar' Dar, la
fel, a fost identificat un moment gnostic in orice aparilie a Supraomului,
in orice condamnare aristocratici a civilizaliei de masi, in
hotirArea cu care profelii raselor superioare au decis sd treac6, pentru
a realiza o reintegrare finali a celor perfecli, prin sAnge, prin
masacru, prin genocidul hylicilor, al sclavilor iremediabil legali de
materiel.
Ca si nu mai vorbim de unii autori contemporani, care se revendicd
literalmente de la ideile originare ale gnozei. Citez din Demiurgul
cel rd,u al lui Cioran (1969):
Nimic nu-mi va putea scoate din minte cd lumea asta-i rodul unui zeu
tenebrod cdruia eu ii prelungesc umbra gi c6-i de datoria mea sd duc
pAn[ la capit consecinlele blestemului ce atArnd asupra lui qi a operei
lui. Ca o cangrend, carnea se intinde tot mai mult pe fala pdmAntului'
1. Despre raporturile dintre gnosticism si gdndirea moderni cf,, de exemplu,
Jonas, 1958, Culianu, 1985, Filoramo, 1983.