Umberto Eco - Limitele interpretarii

r94
MUNCA INTERPRETARII
Un exemplu vizual al unei lumr posibile imposibile este celebrul
desen al lui Penrose (figura 2, wn arhetip al multor impossibilia
picturale, cum sunt gravurile lui Escher).
Figura 2
La o primd privire, aceasti figurd pare a reprezenta un obiect
,,posibil", dar, daci-i urmdrim liniile in orientarea lor spalial[, ne
d[m seama ci un asemenea obiect nu poate exista: o lume in care
un obiect de acest tip poate exista este, probabil, posibila, dar cu
siguranli dincolo de capacitatea noastri de inlelegere, oricAt de
flexibili Ei de superficiali am hot5ri sd fim. Pldcerea pe care o ob!inem
din lumile posibile imposibile este pllcerea infrangerii noastre
logice Ei perceptive - sau pl5cerea unui text autorevelator care volbeqte
despre propria incapacitate de a descrie acele impossibilia
(asupra acestui punct, cf. Danto, 1989, 9i R6gnier, 1989).
O lume imposibild este prezentat[ de un discurs care arat[ de
ce o intamplare este imposibili. o lume posibild imposibil[ nu mentioneazl,
pur qi simplu, ceva care este de neconceput' Construieqte
chiar condiliile propriei incredibiliteli. Atat figura lui Penrose, cat
qi romanul lui Robbe-Grillet, din punct de vedere material, sunt
posibile ca texte vizuale sau verbale, dar par a se referi la ceva ce
nu poate exista.
Exista o diferenla intre lumile posibile imposibile vizuale qi cele verbale
datorati strategiilor diferite de apel comunicativ, concretizate
in manifestarea lineari a textului. o iluzie vizuali este un proces
pe termen scurt, pentru cd semnele vizuale sunt expuse spafial'
toate impreuna, in timp ce, in cazul limbajelor verbale, liniaritatea
temporali (sau spa!ia16) a semnifrcanlilor face ca recunoaEterea inconsistenlei
s6 fie mai dificili. Deoarece este perceputi imediat ca un
intreg, figura lui Penrose incurajeazi o observalie imediati Ei mai
analitici, astfel incat inconsistenla sa poate fi constatati aproape
instantaneu.