Umberto Eco - Limitele interpretarii

170 MUNCA INTERPRETARII
original. Contrafacerile radicale nu sunt semne, sunt doar expresii
care au aspectul altor expresii qi pot deveni semne numai daci le
luim drept facsimile.
Se pare, in schimb, cd fenomenele de contrafacere ex-nihilo sunt
din punct de vedere semiozic mai complicate. Este, desigur, posibil
sd declardm cb o statuie Ob este, in chip indiscernabil, acelasi obiect
cu statuia legendari Oo produsd de un mare artist grec (aceeaqi
piatrS, aceeaqi formd, aceeaEi legdturd originari cu mdna autorului
ei), ins[ este posibil qi sd atribuim un document scris, 06, unui
autor A f6rd sd trebuiasci si acorddm atenlie substanlei lui de
expresie. inainte de Toma din Aquino, un text latin, dupd toate
aparenlele tradus dupi o versiune arabd, De Causis, era atribuit lui
Aristotel. Nimeni nu identificase fals vreun pergament anume sau
o caligrafie anume (pentru cd se qtia ci obiectul presupus ca original
era in limba greacd). Conlinutul era cel considerat (in chip greqit)
aristotelic.
ln cazuri de felul acesta, Ob a fost vhzut mai intAi ca semn a
ceva, pentru ca apoi acest ceva si fie recunoscut ca absolut interganjabil
cu Oq. (in sensul examinat mai sus, la secliunea 3.4.4.2.2).
In contrafacerea radicald (qi in cazul artelor autografe), Pretendentul
face o declaralie asupra autenticititii, genuinitdlii sau originalitdlii
expresiei. In contrafacerlle ex-nihilo (care privesc atAt artele autografe,'bAt
Ei pe cele alografe) declaralia Pretendentului poate privi
gi expresia, gi conlinutul.
ln contrafacerile radicale, Pretendentul - cdzAnd victimd unei
greqite inlelegeri perceptive (sau speculAnd asupra acesteia) in ce
privegte doui substanle ale expresiei -^declari cE Ob este faimosul
Oa pe care toli il considerd autentic. In cel de-al doilea caz, Pretendentul
- ca si poat[ s[-l identifrce sau s6-i determine qi pe allii
s[-l identifrce pe Ob cu legendaral Oa - trebuie mai intAi de toate
sd afirme (qi si demonstreze) cd Ob este autentic (daci e un exemplu
de operi autografi) sau c[ 06 este expresia unui anumit conlinut
care e in sine identic cu con{inutul genuin qi autentic al legendarei
expresii alografrce Oo1.
1. Dacd un Autor B copiazd o carte Oo si spune: ,,Acesta este Oo, fdcut de Autorul
A", atunci spune ceva adevdrat. Dacd insd un Autor B copiazi o pictur5 sau
o statuie Oa qi spune:,"A.cesta este Oa, fHcut de Autorul A", atunci spune cu
siguranld ceva fals. Dacd amAndoi ar spune ci Ob este o operd proprie, rod
integral al invenliei lor, ar fi amAndoi vinovali de plagiat. Insd e oare adevirat
cd un Autor B care a copiat extrem de bine un Oa gi il prezintd ca operd proprie
afirmd ceva neruginat de fais? Dat frind cd operele autografe sunt propriile
lor tipuri, a le imita perfect conferd imitaliei o adevdratd valoare esteticS.
Acelagi lucru se petrece in contrafacerea ex-nihilo, de exemplu atunci cAnd un
Autor B executd o picturd d la manidre de. Astfel, Discipolii la Emaus pictaL
de van Meegeren - qi atribuit in mod fals lui Vermeer - era, fdrd indoial5, o
contrafacere din punct de vedere etic gi legal (cel pulin, dupd ce van Meegeren