Umberto Eco - Limitele interpretarii

78 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
foarte scump. Am fdcut multe sublimdri de spirturi, de fermenli, de
sdruri ale fierului, ale olelului gi drojdiile lor, crezAnd cd voi ajunge prin
acest mijloc si cu aceste materii sd fac Piatra; dar pAnd la urmd a trebuit
sd recunosc cd pierdusem timp, trudd qi bani. Urmam cu exactitate
tot ce era prescris de autori qi gdseam cd procesele Ia care md povdluiau
ei erau false. Apoi am preparat ape tari, ape corozive, ape arzdtoare, cu
care am operat incercdnd in felurite chipuri, dar rezultatul a fost intotdeauna
nul. Dupd asta am recurs la coji de oud, la sulf, la vitriol (pe
care artiqtii nesocotili il iau drept Leul verde al flrlozofilor), la arsenic,
la orpiment, la sare de amoniu, la sare de sticld, la sare alkali, la sare
obignuitd, la sare gem6, la salpetru, la sare de sodd, la sare attincar, la
sare de tartru, la sare alembrot; dar crede!i-m6, nu puneti pre! pe toate
aceste materii. Evitali metalele imperfecte, acoperite de rugin6, mirosul
mercurului, mercurul sublimat sau precipitat, altfel veli fi ingelali ca gi
mine. Am incercat totul: sdngele, pdrul, sufletul lui Saturn, marcasitele,
aes ustum, Eofranul lui Marte, solzii qi spuma fierului, litargiriul, antimoniul;
dar toate astea nu preluiesc absolut nimic. Am lucrat mult ca
sd scot uleiul qi apa din argint, am calcinat acest metal fie cu o sare preparati,
fie fird sare, gi cu rachiu, qi am scos niste uleiuri corozive, dar
toate acestea se dovedeau fdrd folos. Am intrebuinlat uleiurile, laptele,
vinul, cheagul, sperma stelelor care cade pe pdmAnt, rostopasca, placenta
fetuqilor si nenumdrate alte lucruri, qi n-am tras din ele niciun folos.
Am amestecat mercurul cu metalele, transformAndu-le in cristale, crezdnd
cd fac ceva bun, am cdutat pAnd qi in cenug6, dar crede!i-m6, ocolili
aceste dobitocii. Am gdsit adevdratd o singurd Operd"... Materia Marii
Opere trebuie sd fre de naturd minerali Ei metalicd: dar care este aceastd
materie anume, nimeni n-a spus niciodatd cu precizie (La matidre est
une et toute chose, pp. 142-143').
CAt despre totala polisemie ce domind discursul privitor la faze,
e de ajuns aceaste pagine exemplard:
Putrezirea materiei in vas este deci principiul qi cauza culorilor care se
manifestS: prima, destul de permanenti sau de o anumitd duratd, care
trebuie sd apard este culoarea neagrb... Aceastd culoare inseamnd putrezirea
gi generarea care-i urmeaz6. qi care ne este dati prin dizolvarea
corpurilor noastre perfecte. Cuvintele acestea din urmd aratb cd Flamel
vorbeqte de cea de-a doua opera,tie, qi nu de prima: ,,Aceastd dizolvare
este produsd de cdldura extern5, care ajutd, Ei de acea igneitate de
legdturd, gi virtute crudd, gi de aceea mirabild, a otrdvii mercurului
nostru, care preface si reduce la purd pulbere, ba chiar in pulbere impalpabil6,
tot ce-ntdlneqte qi-i std in cale. Astfel, cdldura aclionAnd asupra
ei impotriva umiditSlii radicale metalice, vAscoase gi uleioase, dd naqtere
negreleiisubiectuiui"... Adevdrata cheie a Operei e aceastd negreali de
la inceputul operafiilor, qi dacd ar apdrea mai inainte de negru o altd
culoare, fie roEu, fie alb, ar insemna cd nu am reuEit... Coloraliile albE.strui
sau gdlbui aratd cd putrezirea qi topirea incd n-au ajuns la capdt.
Negreala e adevdratul semn al unei solulii perfecte. Atunci materia se
descompune intr-o pulbere mai mdruntS, ca sd zicem aqa, decdt atomii ce
forfotesc inrazele soarelui, gi acegti atomi se schimbd in apd permanenti...