Umberto Eco - Limitele interpretarii

:
1L4
MUNCA INTERPRETARII
unul dintre autorii lui Naming the Rosel le-a gdslt in nume precum
Umberto da Romans qi Nicola da Morimondo. In ce-l privegte pe
Umberto da Romans, e o figurd istoric[ ce a scris efectiv predici
pentru femei. imi dau seama ci un cititor poate fi tentat sd se gAndeascd
la un Umberto (Eco) care scrie un ,,roman", dar, chiar dacd
autorul ar fi inventat acest joc de cuvinte ca pe o goliardie pasabil[,
aceasta n-ar adduga nimic la inlelegerea romanului. Mai interesant
e cazul lui Nicola da Morimondo; interpretul meu observa ci monahul
care anunld la sfArgit: ,,Biblioteca arde!", decretdnd astfel c[derea
abaliei ca microcosmos, poartd un nume ce sugereazd ,,moartea
lumii".
De fapt, I-am botezat pe Nicola cu numele bine cunoscutei abalii
din Morimondo, din Lombardia, fondatd in 1136 de niqte cdlugiri
cistercieni venili de la Morimond (Haute Marne). CAnd l-am boteza|
pe Nicola, inci nu qtiam cd trebuia sd-qi rosteascd fatala-i vestire.
In orice caz, pentru un italian care locuiegte la cAliva kilometri de
Morimondo, acest nume nu evocd nici moartea, nici lumea, asa cum
iiin"ro. nu evoci o regati, nici Nouara** rrtt ultu, nou-nou!. in ftne,
nu sunt sigur cd Morimondo vine de la verbul mori qi de Ia substantivul
mundus (poate cE mond vine dintr-un etimon germanic).
Se poate intAmpla 1ns5 ca un cititor strdin cu oarecare cunoaqtere
a latinei sau a italianei sd adulmece o asociere semantici cu moartea
lumii (e o experienld comund multora: se fac mai uEor jocuri de
cuvinte intr-o limbd strdini decAt in limba proprie, pentru cd reaclionezi
la lexic intr-o stare de stranietate mai mare). Oricum, eu nu
sunt rispunzdtot de aceastS aluzie. Dar ce inseamni ,,eu"? Personalitatea
mea congtientd? Jocul pe care limba (in sens de langue,
saussurian) il efectua utilizdndu-md pe mine ca mijloc? Textul o
spune.
Mai curdnd, ne-am putea intreba dacd asocierea produce sens.
Desigur, nu in ceea ce priveqte inlelegerea derul[rii faptelor narative,
dar poate pentru a pune in gardd - ca sd zicem aqa - cititorul asupra
faptului cd acliunea are loc intr-o culturS. in care nomina sunt
numina qi nomen onren.
L-am numit Casaubon pe unul dintre personajele principale din
Pend,ulul lui Foucaulf gdndindu-md la Isaac Casaubon, care a demitizat
cw impecabile argumente critice Corpus Hermeticum. Cititorul
meu ideal poate identifrca o anume analogie intre ceea ce a inleles
marele filolog. qi ceea ce personajul meu inlelege Ia sfdrqit. Degi
conEtient cd fulini cititori ar fi fost in stare sd intuiasch alazia,
consideram cd, in termeni de strategie textuali, Iucrul acesta nu era
. .-q
I
--l
t-
1. M. Thomas Inge (ed.), Jackson, University Press of Mississippi, 1988.
* De Ia uogare,,,a vAsli" (n.tr.).
t* De la nuouo, ,,nott", qi ara, ,,alLar" (n.tr.).