Umberto Eco - Limitele interpretarii

42 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
s6-l abandoneze) iEi vor fi impus viziunea lor nomadi, Roma va lua
sfdrEit, iar capitala imperiului va putea fi oriunde'
Iuliu Cezar, trecAnd Rubiconul, qtie nu numai c6-i pe cale si
comiti un sacrilegiu; mai Etie ci, odat[ ce-I va fi comis, nu va mai
putea si dea inddrbt' Alea iacta esf. De fapt, existd granile qi in
iimp. Nu se poate Eterge ceea ce a fost f[cut. Timpul nu e reversibil.
Acest principiu va ordona sintaxa latin6. Direclia qi ordinea timpului,
caie .ont litr"utitdli cosmologice, se prefac in sistem de subordon[ri
logice in consecutio temporum. Gandirea poate s[ recunoasc[,
si ordoneze qi s[ contempie faptele numai dac[ a gdsit mai intai o
ordine care s6 le lege intre ele. Si ne gAndim numai la acea capodoperi
de realism factual care-i ablativul absolut. EI stabileEte c[
ceva, odati fdcut, sau presupus, nu mai poate fi pus in disculie'
Existi o quaestio quodlibetalls a sfantului Toma (v, 2, 3) care se
intreaba,,utfum Deus possit virginem reparare" - adicd dac5. Dumnezeu
ar putea face in aEa fel incdt o femeie ce Ei-a pierdut virginitatea
s5 fie readusi 1a condilia ei originari. R[spunsul lui Toma e hotarat.
Dumnezeu poate sa ierte Ei deci si readuca fecioara in starea de
gralie qi poate si-i redea fecioarei propria integritate corporali, cu
al,,io.ul unui miracol. Dar nici Dumnezeu nu poate face ca ceea ce
a fost s6 nu fi avut loc, pentru ci aceast[ violare a legilor temporale
s-ar opune naturii sale. Dumnezeu nu poate viola principiul logic
prin care ,,p s-& intAmplat" si ,p nu s-a intAmplat" ar apdrea ca frind
contradictorli. Alea iacta est.
Acest model de ralionalism e cel ce domind inca matematicile,
Iogica, Etiinla qi programarea computerelor. insi el nu epuizeazi
""Lu .u numim mogtenirea greaci. E grec Aristotel, dar greceEti sunt
qi misterele eleusine. Lumea greaca e continuu atrasi de apeiron
(ittfinitol). Infinitul e ceea ce nu ate modus. El scapi normei'
Fascinata de infrnit, civilizalia greaca elaboreazd, alituri de conceptele
de identitate Ei de non-contradiclie, ideea metamorfozei continue,
simbolizatd de Hermes. Hermes e volatil, ambiguu, e parinte
al tuturor artelor, dar zeu al holilor, iuuenis et senex in acelaqi timp.
in mitul lui Hermes sunt negate principiile de identitate, de non-contradiclie
qi de ter! exclus; lanlurile cawzale se incolacesc in jurul lor
insele in spirali, d.updil precedi peinainte, zeul nu cunoaqte granile
spaliale qi poate si fie, in diferite forme, in locuri diferite in acelaqi
moment.
2.1.2. Hermes
Hermes triumf[ in cursul secolului al Il-lea d.Hr. suntem intr-o
epoc[ de ordine politica si de pace, Ei toate popoarele imperiului par
unite printr-o limbd qi o culturi comune. ordinea existd in asa masura,