Umberto Eco - Limitele interpretarii

142 MUNCA INTERPRETARII
Un mod de a recupera tratarea referenlial[ a metaforei constS.
in a susline (cf., de exemplu, Levin, 1979) cd vehiculul metaforic
trebuie sd fre inleles literal, ins5. proiectAndu-i conlinutul asupra
unei lumi posibile - ce reprezintd pentru el aqa-numitul tenor.Interpretarea
metaforelor ar consta in a imagina lumi in care rozele se
lichefiazd qi unicornii sunt fldcdri candide. tnsd, luAndu-se dup5. teza
aceasta, metafora din Cdntarect Cdntdrilor ne-ar vorbi de un univers
fantastic in care dinlii unei fete sunt cu adeud.raf o turmd de oi.
Dincolo de incurcitura in care ne lasd concluzia respectivd, fapt
este cd o expresie metaforicS. nu cap5.td. niciodatd forma unei condilionale
contrafactuale, nici nu impune un pact ficlional pebaza ciruia
s5 se inteleagb. cd cel ce vorbeqte nu are intenlia de a spune adevdrul.
Solomon nu spune,,dacd dinlii fetei ar fi o turm[ de oi..." qi
nici ,,a fost odatd o fatd de cutare fel". EI spune cd dinlii fetei au
unele dintre proprietdlile unei turme de oi qi inlelege s[ fie luat in
serios. FireEte, afrrmalia lui trebuie luatd in serios in contextul unui
anumit discurs care rdspunde anumitor conventii poetice, insd in
cadrul acestui discurs Solomon inlelege si spund ceva adevdrat despre
fata pe care o cAnti. Suntem de acord ci propriet[lile turmei
de oi la care se refer[ Solornon nu sunt cele pe care le descoperea
el in cursul experienlei lui, ci cele pe care cultura poetici a timpului
siu Ie atribuise unei turme de oi (simbol pentru albeali gi pentru
aequalitas numerosa.); pe de altd parte, rdmAne si ne intrebd.m
dacd aceste acceplii culturale nu-l fd.ceau cu aclevdrat sd vadi oile
in felul acela. ,,LJneIe metafore ne fac capabili sd vedem aspecte ale
realitdlii pe care inslqi producerea de metafore le ajuth se se constituie.
Dar nu e nimic de mirare dac[ ne gAndim cd lumea e cu
siguranti lume descris[ intr-un anumit fel gi e o lume vdzut6. dintr-o
anumit5. perspectivd. Unele metafore pot crea o astfel de perspectivd"
(Black, L972,39-40).
3.3.5. Metafora si intenlia autorului
DacS metafora nu priveEte referenlii din lumea real6 qi nici universul
doxastic al lumiior posibile, pentru cd. multora Ie vine greu si
vorbeasci de conlinut fdrd s5' tind cont de reprezentdri mentale Ei
de intentii, atunci se poate susline teza cb, rnetafora are intrucAtva
de-a face cu experienla noastri interioard privitoare la lume si cu
procesele noastre emotive.
A se reline cd aceasta nu inseamni sd afirmdm ci o m.etaford,
odati interpretati, produce un r[spuns emotiv si pasional. in cazul
acesta, fenomenul ar fi inegabil qi ar fi obiect de studiu pentru o
psihologie a receptirii. Dar in acest caz ar mai rSmdne totugi sd ne
intrebdm pe baza c5.rei interpretdri semantice se rispunde emotiv
la enuntul-stimul.