Umberto Eco - Limitele interpretarii

CONDITIILE INTERPRETARII
4.6.3. Semioza nelimitatS. si deconstructia
Dacd semioza nelimitatS" nu are nimic de-a face cu deriva hermetic5,
este in schimb citaL6. adesea in legdturd cu o alt5. formd de derivd.,
aceea celebrati de deconstructie.
Dupd Derrida, un text scris este o masini care produce o amAnare
indefinit[. Avdnd prin natura sa o ,,esen!i testamentard.", un text
se bucurd sau sufer6. din cauza absentei subiectului scriiturii si a
lucrului desemnat sau a referentului (cf. 1967).
A a{irma cd un semn suferi de abandonul autorului qi al referentului
siu nu inseamnd neapirat c5" acest semn nu are un semnificat
literar. Derrida viseazi tocmai sd instaureze o practici (care
este mai mult frlozoficd decAt critici) pentru a sfida acele texte care
par a fi dominante de ideea unui semnificat definit, definitiv qi autorizat.
El vrea sd sfideze nu atAt sensul unui text, cAt acea metafizicd
a prezentei strAns legati de un concept al interpretirii bazat pe
ideea unui semnificat definitiv. Ceea ce vrea sd arate Derrida este
puterea limbajului, capacitatea sa de a spune mai mult decAt pretinde
cd spune sub aspect literar.
Odatd ce textul a fost lipsit de intenlia subiectivd ce se afld
in spatele lui, cititorii nu mai au datoria sau posibilitatea de a
rdmAne fideli acestei intenlii absente. Astfel, putem concluziona cd"
limbajul este prins intr-un joc de semnificanti multipli, ci un text
nu poate incorpora niciun semnificat univoc si absolut, cd nu existd
un semnificat transcendental, c5" semnificatul nu poate niciodatd s6
se afle in relatie de co-prezenli cu un semnificat care este in permanentS.
amAnat si intArziat si ci orice semnificant este corelat cu
un altul, astfel incAt nimic nu rimAne in afara lanlului semnificant
care inainteazl. ad infinitum.
Am folosit intentionat expresia ad infinitunz deoarece aminteste
o alta asemS.nS"toare folositi de Peirce (CP, 2.308) pentru a defrni
procesul semiozei nelimitate. Suntem indreptdlili sd afirmim c[ deriva
infiniti despre care vorbeste deconstructia este o formb. de semioz5
nelimitati in sensul lui Peirce? O astfel de presupunere ar putea fi
incurajat[ de faptul cd Rorty (1982), ocupdndu-se de deconstruclie
qi de alte forme ale asa-numitului ,,textualism", le-a etichetat drept
cantti de,,pragmatism".
Pentru Rorty, realistul intuitiv crede in existenta Adevdrului Filozofic,
deoarecb este convins ci in spatele tuturor textelor ar exista
ceva care nu este pur qi simplu un alt text, ci este ceva fa!6 de care
diferite texte incearcS. sd se aqeze in raport de ,,adecvare". Pragmatistul,
in schimb, nu crede deloc in existenta acestor lucruri. Nici micar
nu se gAnde;te ci ar putea exista ce\-a care sd fie indicat drept
scopul cu care construim dictionarele ,.i culturile qi in raport cu care